Profesorul universitar doctor Cristian Barna, cu o experiență de două decenii în cadrul Serviciului Român de Informații, de la ofițer antitero la poziția de pro-rector al Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul", a susținut recent o prelegere în fața studenților Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București pe parcursul căreia a avertizat că situația din Republica Moldova va deveni din ce în ce mai tensionată în următoarele luni, Rusia având în plan extinderea războiului, respectiv să facă într-un final joncțiunea cu așa-zisa Transnistria din două motive: "Le blochează ucrainenilor coridorul de cereale și îi obligă să aducă resurse armate dintr-o parte a frontului în altă parte a frontului".
Precizările expertului în securitate au fost făcute în contextul în care se discută din ce în ce mai intens despre planul Rusiei de a ajunge la gurile Dunării, scenariu despre care fostul președinte al României, Traian Băsescu, a avertizat în repetate rânduri de-a lungul anilor.
Cristian Barna a prezentat în acest sens trei scenarii posibile în legătură cu soarta regiunii separatiste transnistrene, cel mai negru fiind cel în care Rusia reușește să facă joncțiunea cu așa-zisa Transnistria.
Pe de altă parte, Cristian Barna a oferit asigurări că Republica Moldova va fi protejată inclusiv militar de România și de restul lumii libere, statul român întreprinzând deja pași concreți pentru a securiza statul vecin, de pildă pregătirea unor trupe de intervenție rapidă.
"Ceea ce nu se va întâmpla niciodată este ca în Moldova din partea Nistrului dinspre România să vedem vreun picior de rus. Asta este clar! Există doar posibilitatea (ca Rusia să demareze o ofensivă în cadrul războiului hibrid - n.red.) din punctul de vedere al unei reconfigurări prin destabilizare politică și criminală. Ce înseamnă criminală? Imaginați-vă că în Chișinău vor începe probabil din nou protestele. Se spune că vor începe în Găgăuzia, în Comrat și vor veni încet, încet înspre Chișinău. Acesta este scenariul pentru care se pregătește Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova și poliția. Care e pericolul? Pericolul este că ăia vin puși pe fapte rele, adică vin pus pe spart cu bolovani vitrinele geamurilor, aruncat cu cocktailuri Molotov. Și ce înseamnă asta? Înseamnă o presiune extraordinară pe omul polițist, nu pe funcția de polițist, ci pe omul polițist, căruia o să înceapă să-i fie frică să mai iasă să curme protestele. Îi va fi frică pentru viața lui.
Dar totuși Moldova nu va pica! De ce? Pentru că în momentul în care lucrurile se vor împuți, scuzați-mi expresia neacademică, România intră în război. Vor cere ajutor și le vom da ajutor. Și noi, și Franța, și Germania, toată lumea le va da ajutor. Deja trupele sunt comasate. Are dreptate Putin. Are informații bune. Da, România a masat trupe care să poată interveni foarte repede în Republica Moldova. Este adevărat și bine a făcut, pentru că i s-a cerut să facă acest lucru ca angajament din partea Uniunii Europene și NATO, pentru că este pe linia frontului. Dezavantaj pentru noi? Că vom fi pe linia frontului, că soldați români se vor duce în Republica Moldova. Dar, într-adevăr, Transnistria va fi în momentul ăla un pământ pierdut pentru Republica Moldova, cel puțin pentru o perioadă lungă de timp și ceea ce mie îmi este frică foarte tare e să nu devină un al doilea Mariupol sau Bahmut. Acesta este scenariul sumbru", a explicat expertul în securitate.
Redăm în integralitate analiza pe are a realizat-o Cristian Barna pe parcursul conferinței "Transnistria - de la conflictul înghețat la războiul hibrid", eveniment organizat pe 14 martie de think tankul studențesc Security Studies and World Politics (SSWP) în parteneriat cu Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București (FSPUB):
"Din păcate, eu zic că în următoarele 6 luni Transnistria va fi, din perspectivă negativă, și mai importantă decât este în prezent. E locul unde s-ar putea să se încingă atmosfera și pentru români. A zis-o în urmă cu o săptămână fostul președinte al României, Traian Băsescu: «Domnule, scopul lui (Putin - n.red.) a fost întotdeauna să ajungă la gurile Dunării». Iar el a spus-o încă din 2011-2012. O spunea de dinainte de Crimeea. Se uita lumea la el și zicea că o fi un tâmpit, un nebun. Iar acum a apărut la TV și a spus: «V-am zis că vor să ajungă la gurile Dunării?». Ce înseamnă, de fapt, gurile Dunării? Nu vă imaginați că ne vor sufoca neapărat economic. Deja ne-a sufocat Federația Rusă în Marea Neagră aproape de tot. Și vă aduc și argumente. Atât timp cât țin o zonă în care se plimbă minele și în care se mai scufundă nave militare, niciun armator sau nicio agenție de asigurări nu va acorda o primă de asigurare decentă pentru ca acolo să se poată face, de pildă, exploatarea gazului din perimetrul Neptun Deep sau să se facă foarte mari afaceri sau rute de tranzit. În această situație câștigă foarte mult Turcia, căci la ei e liniște. În partea lor de Marea Neagră este liniște. Rușii nici măcar nu se apropie de ei, tocmai pentru că au făcut această înțelegere.
Și uitați-vă pe hartă, căci ea ne va ajuta. Ce este cu Transnistria asta, oameni buni, sau cu Găgăuzia? Povestea este foarte veche. În 1992 a existat acea scuză perfectă pe care Rusia a folosit-o de câte ori a putut atunci când nu a mai putut fi un mare imperiu. Când Rusia nu a mai putut fi, de pildă, URSS ce a făcut? A generat acea paradigmă a conflictelor de joasă intensitate. Adică nu mai poți să ocupi o țară întreagă, dar poți să ocupi o bucățică din acea țară. Iar scuza perfectă a constat în drepturile minorității ruse din N țări. Au vrut să aibă o ieșire la Marea Baltică, au luat Kaliningrad, au vrut să aibă un mai mare control la Marea Neagră, au luat Osetia de Sud, au vrut să aibă un mai mare control la noi în regiune, au luat Transnistria. Peste tot scuza perfectă a fost: «Ne vom proteja minoritatea rusă».
Ei, în ziua de astăzi este o situație foarte riscantă și toată lumea conștientizează lucrul acesta deja cam de un an. Momentul în care s-a conștientizat cel mai bine pericolul a fost, să știți, povestea cu dronele de la Tulcea, dronele pe care le căutau românii și nu le găseau. A fost primul moment în care NATO a zis: «Acolo nu e prea ok situația. Ziceți ce vă trebuie să vă ajutăm». Și, 3 zile mai târziu, într-o întâlnire dintre ambasadorul SUA și ministrul de Externe, oficialul american a întrebat câte F-16 mai avem nevoie ca să nu stricăm povestea cu poliția aeriană de la Kogălniceanu, dar să controlăm și zona Tulcea-Reni-Izmail. Și au zis: «Câte mai vreți? Vă împrumutăm noi atâtea F-16». Acum o săptămână ce credeți că s-a întâmplat? Francezii au trimis 3 avioane de luptă la baza militară Borcea. Dacă vă veți uita pe hartă, baza militară Borcea este foarte aproape de zona de care discutăm.
Și semnalele sunt multiple. Ce se întâmplă de fapt? De ce spun că e grav? Pentru că este singurul moment pe care îl văd eu posibil în care România poate fi atrasă în luptă și va fi atrasă. N-o să avem ce face. Va fi atrasă în luptă dacă lupta va continua.
Vă dau prima dată scenariul negativ. Scenariul negativ care se poate întâmpla este ca Transnistria, într-adevăr, să cadă în mâna rușilor, dar nu singură. Eu personal nu cred în desantul aerian. Eu cred că vor ocoli Odesa și vor intra dinspre Marea Neagră. Câștigă de 2 ori dintr-o singură acțiune. Și, cum să vă spun, Putin este un conducător nemilos. Nu-i pasă de transnistreni. Pentru Putin, dacă Transnistria va arăta exact cum arată Mariupol, e super-ofertă. Deci nu are nicio problemă dacă Transnistria arată ca Mariupolul, Avdiivka, Bahmut. Pentru el nu e o problemă. Pe el nu-l interesează cum îi cheamă pe oamenii ăia de acolo, cât de ruși sau de români sau moldoveni sunt. Putin, dacă pătrunde pe lângă gurile Dunării, în sudul Basarabiei, și face joncțiunea cu Transnistria, în primul rând taie ceea ce înseamnă coridorul cerealelor ucrainene pe unde s-au scurs 80 și ceva la sută din cereale ucrainiene. Deci practic le taie posibilitatea de a mai exporta cereale pe mare. Pe acel coridor veneau cu camioane sau cu vase mai mici până la Reni sau la Izmail. Se îmbarcau, veneau pe Canalul Sulina, și vasele mari veneau, se prelingeau pe lângă litoralul NATO, românesc și bulgar. Iar acela a fost coridorul de rezervă pentru navele cu cereale ucrainene în momentul în care din Odesa nu au mai putut pleca din cauza blocadei rusești. Deci dacă Putin intră pe acolo terestru și face joncțiunea cu Transnistria, le blochează capacitatea de a mai exporta cereale pe mare, ceea ce înseamnă cam 80% din capacitatea lor de a exporta cereale. În momentul în care nu mai exporți cereale nu mai aduci bani la buget, pui presiune pe orice fel de cheltuieli are Ucraina. Nu va mai putea suporta acele cheltuieli și vor trebui să vină bani de la Uniunea Europeană sau din SUA, unde vedeți că există deja fenomenul oboselii de război.
În al doilea rând, ce mai fac rușii? Foarte simplu. În sfârșit își rezolvă problema și pun mâna pe Transnistria și o iau cu japca. Dar sunt date interesante pe care le-am auzit și anume că Ucraina a început să mobilizeze și acolo forțe (la granița cu așa-zisa Transnistria - n.red.). În momentul în care Putin vine cu vreo 80.000 de oameni și intră prin această zonă și desantează în sudul Basarabiei, Ucraina este nevoită să ducă acolo trupe. De unde aduce trupe? Din altă parte a frontului. Și nu are foarte multe trupe în rezervă, să fim bine înțeleși! Iar războiul cel mai păcătos, Edward Luttwak a zis-o și vă invit să citiți cărțile lui, este cel pe teren care se dă cu soldatul. Soldatul luptă pe teren, nu dronele ș.a.m.d. Ce mai există acolo (în așa-zisa Transnistria - n.red.)? Mai există 1500 de soldați în grupul operativ teritorial rus din Transnistria. Dar câți rezerviști sunt? Transnistria poate mobiliza până la 40.000 de oameni și mai au ceva acolo, depozitul de armament, adică ăștia 40.000 pot să dea o tură până la depozitul de armament să-și ia fiecare o armă.
Și toate se pregătesc în prezent. Uitați-vă cu mare atenție! După 18 ani avem un Congres al transnistrenilor, unde au cerut protecție. Deci din nou asistăm la această zonă gri a dreptului internațional și anume protecția minorităților unui popor de pe teritoriul altui stat. Adică cadrul de scuză diplomatică este deja creat. Cum? Putin a abrogat anul trecut acea directivă de politică externă, spunând «Ok, nu ne mai interesează formatul de negocieri pentru Transnistria? Nu mai vrem să garantăm nimic acolo". Deci practic el spune «Nu suntem angrenați în momentul de față în niciun fel de discuții». Iar ăștia vin și cer protecția pe 28 februarie. cu 2 săptămâni înainte, pe 14 februarie, Lavrov spune: «Suntem foarte preocupați de minoritatea noastră rusă din Transnistria». Deci cadrul de scuză la nivel internațional, într-o discuție diplomatică, este creat deja. Faptul că Putin a ignorat această cerere de protecție și a zis «Da, da, sigur, o comisie specială va analiza cum să-i protejăm pe săracii transnistreni» este una, însă nu putea să deschidă un front care se putea prăbuși oricând înainte să fie reales în funcție. Și mai e povestea că zona aia din Bugeac este un pic cam nămoloasă. Și dacă vrei să vii și cu niște tancuri pe acolo, vrei să înaintezi rapid, nu să te împotmolești în tot felul de smârcuri și de râulețe. Nu acum vor să o facă, pentru că grâul nu e făcut. Presiunea de a exporta cereale încă nu există pe Ucraina. Atunci va fi momentul în care, măcar pentru 1-2 luni, să facă un pic de necaz acolo, iar ulterior să se retragă dacă observă că nu pot ține poziția. Băsescu a zis în felul următor, că Putin ia Transnistria, dar va fi foarte greu să o păstreze.
Problema este următoarea și toată lumea știe asta. Ceea ce nu se va întâmpla niciodată este ca în Moldova din partea Nistrului dinspre România să vedem vreun picior de rus. Asta este clar! Există doar posibilitatea (ca Rusia să demareze o ofensivă în cadrul războiului hibrid - n.red.) din punctul de vedere al unei reconfigurări prin destabilizare politică și criminală. Ce înseamnă criminală? Imaginați-vă că în Chișinău vor începe probabil din nou protestele. Se spune că vor începe în Găgăuzia, în Comrat și vor veni încet, încet înspre Chișinău. Acesta este scenariul pentru care se pregătește Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova și poliția. Care e pericolul? Pericolul este că ăia vin puși pe fapte rele, adică vin pus pe spart cu bolovani vitrinele geamurilor, aruncat cu cocktailuri Molotov. Și ce înseamnă asta? Înseamnă o presiune extraordinară pe omul polițist, nu pe funcția de polițist, ci pe omul polițist, căruia o să înceapă să-i fie frică să mai iasă să curme protestele. Îi va fi frică pentru viața lui.
Dar totuși Moldova nu va pica! De ce? Pentru că în momentul în care lucrurile se vor împuți, scuzați-mi expresia neacademică, România intră în război. Vor cere ajutor și le vom da ajutor. Și noi, și Franța, și Germania, toată lumea le va da ajutor. Deja trupele sunt comasate. Are dreptate Putin. Are informații bune. Da, România a masat trupe care să poată interveni foarte repede în Republica Moldova. Este adevărat și bine a făcut, pentru că i s-a cerut să facă acest lucru ca angajament din partea Uniunii Europene și NATO, pentru că este pe linia frontului. Dezavantaj pentru noi? Că vom fi pe linia frontului, că soldați români se vor duce în Republica Moldova. Dar, într-adevăr, Transnistria va fi în momentul ăla un pământ pierdut pentru Republica Moldova, cel puțin pentru o perioadă lungă de timp și ceea ce mie îmi este frică foarte tare e să nu devină un al doilea Mariupol sau Bahmut. Acesta este scenariul sumbru.
Scenariul pozitiv este să îl convingi pe transnistrean că pentru el Moldova este rentabilă datorită conexiunii cu Uniunea Europeană. Și, din această perspectivă, este de dus o mare luptă cu ceea ce înseamnă propaganda rusă, căci, de pildă, transnistreanului îi repară Uniunea Europeană țeava de gaz, îi bagă curent, îi dă apă potabilă, dar el votează cu rușii. În schimb, bani din Uniunea Europeană ajung și pe teritoriul lor, respectiv comerțul lor se duce spre Uniunea Europeană.
Iar scenariul de mijloc este status quo-ul existent. Un permanent hâr mâr în care nimeni nu înclină balanța.
Așadar, cel mai grav scenariu, despre care se discută cam din martie anul trecut, este cel al joncțiunii cu Transnistria dinspre mare. De ce le convine? Repet, le blochează (ucrainenilor - n.red.) coridorul de cereale. În al doilea rând, îi obligă să aducă resurse armate dintr-o parte a frontului în altă parte a frontului".