Actualitate Internă Focus

Situație bizară la recensământul din R.Moldova: jumătate din populație susține că vorbește o limbă care nu există. Procentul vorbitorilor de limbă română este în creștere semnificativă față de anii anteriori

Situație bizară la recensământul din R.Moldova: jumătate din populație susține că vorbește o limbă care nu există. Procentul vorbitorilor de limbă română este în creștere semnificativă față de anii anteriori

În urma datelor obținute în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor (RPL), realizat în 2024, în R.Moldova a rezultat că numărul celor care se declară români și vorbitori de limbă română este, față de anii precedenți, într-o creștere semnificativă.

Astfel, 77,2% dintre cetățenii recenzați s-au declarat moldoveni, 7,9% români (față de 6,7% la recensământul anterior), 4,9% ucraineni, 4,2% găgăuzi, 3,2% - ruși, 1,6% - bulgari, 0,4% - romi, iar 0,5% au precizat altă etnie.

De asemenea, a sporit considerabil și numărul celor care afirmă că vorbesc limba română, deși procentul celor care susțin că vorbesc „limba moldovenească” este în continuare uimitor de mare, în condițiile în care Parlamentul de la Chișinău a restabilit în urmă cu câțiva ani „adevărul istoric” în privința limbii. Detalii mai jos

Astfel, din totalul populației recenzate, 49,2% au declarat „limba moldovenească” ca limbă maternă și 31,3% au indicat limba română (față de 23,2% la recensământul anterior - 2014). 

Vezi tabelul comparativ de mai jos (Emanuel Stoica/Facebook): 

În comparație cu Recensământul din 2014, conform datelor preliminare ale Recensământului 2024 mai arată că:

- Numărul populației (cu reședință obișnuită) a scăzut cu 13,9%;

- Ponderea populației urbane a crescut de la 38,5% până la 46,4% (cu 7,9 puncte procentuale);

- Aproape fiecare a 3 persoană cu reședință obișnuită din țară, locuia în municipiul Chișinău, comparativ cu fiecare a 5-a persoană la Recensământul din 2014.

- Majoritatea persoanelor recenzate s-au declarat de confesiune ortodoxă (95,0%). Dintre minoritățile confesionale mai reprezentative s-au declarat: baptiști (1,1%), Martorii lui Iehova (0,7%), penticostali (0,5%), adventiști (0,3%). S-au declarat: atei 0,6% și fără religie 0,8%

Context limba română. Parlamentarii Republicii Moldova au adoptat pe 16 martie 2023 proiectul care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația țări. Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.

Câteva zile mai târziu, pe 22 martie 2023, Maia Sandu a promulgat legea, menționând că aceasta confirmă adevărul istoric și incontestabil că limba de stat a Republicii Moldova este cea română.

Inițiativa a fost depusă în Legislativul de la Chișinău în februarie 2023 de către parlamentarii PAS. Proiectul a implementat decizia din 2013 a Curţii Constituţionale, care a decis că textul Declaraţiei de Independenţă primează în faţa Constituţiei. Declaraţia de Independenţă menționează limba română ca limbă de stat, în timp ce Constituția făcea referire la așa-zisa limbă moldovenească.

"Podul" este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.

Dacă v-a plăcut articolul vă invităm să vă alăturați cu un like comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook Podul.

Acest articol este proprietatea Podul.ro și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a continutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.