Într-un amplu material publicat pe ava.md, Ruslan Șevcenko - analist politic și doctor în istorie - conturează tabloul electoral al forțelor pro-ruse înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova și atrage atenția că Rusia mizează în principal pe "Blocul Patriotic", dar și pe o susținere a acestei construcții politice de către forțe subsidiare precum blocul "Alternativa" și partidul "Moldova Mare" pentru a acapara puterea. Chiar dacă uneori există diferențe de nuanță în discursul public al acestor forțe politice, strict cu scopul de a contrabalansa PAS și principala rezervă electorală a acestui partid - diaspora europeană, într-un final concluzia este clară: partidele cu pricina, enumerate de istoricul Ruslan Șevcenko, fac jocul Rusiei. 

Redăm în integralitate aspectele punctate de Ruslan Șevcenko:

"Blocul Patriotic"

Partidul Comuniștilor (Vladimir Voronin)

Reprezentanții PCRM, în frunte cu posibila urmașă a lui Voronin, Diana Caraman, vizitează constant Moscova, unde se întâlnesc cu diferiți funcționari de stat ai Federației Ruse, inclusiv deputați ai Dumei de Stat. Acolo obțin ajutor politic, și, cel mai probabil, financiar, comunică informații despre starea lucrurilor în Republica Moldova și îi consultă pe funcționarii ruși în privința acțiunilor de întreprins pe mai departe în raport cu autoritățile moldovenești. Aceleași scopuri le urmăresc majoritatea formațiunilor politice moldovenești de stânga și persoanele în particular care vizitează Federația Rusă. Toate forțele pro-Kremlin, menționate în continuare în acest articol, se unesc prin câteva idei de bază, care sunt "insuflate" de Moscova: refuzul de a condamna Federația Rusă în orice aspect, și în special în ceea ce privește agresiunea contra Ucrainei; apelurile la "pace în Ucraina", însă totodată ei spun că pentru această pace trebuie exclusiv să i se ceară Occidentului să înceteze acordarea de sprijin Ucrainei. Însă, de la Federația Rusă, ei nu au nicio revendicare în această privință. Totodată, ei consideră războiul transnistrean din 1992 drept "război civil" și consideră implicarea Federației Ruse în acest război împreună cu separatiștii ca fiind o soluție normală pentru obținerea cât mai rapidă a păcii. 

Partidul Comuniștilor nu mai are nicio perspectivă de unul singur. Acest partid a pierdut de multă vreme șansele de a accede în Parlament și poate să o facă doar în coaliție cu celelalte formațiuni politice pro-ruse. În afară de Voronin, nu au mai rămas persoane care ar putea deveni imaginea opoziției și a căror opinie ar avea greutate la nivelul restului opoziției. În esență, toată valoarea acestui partid pentru Moscova în prezent se rezumă la Voronin, singura locomotivă a acestui partid și care ține cumva formațiunea politică pe linia de plutire. Datorită lui Voronin, partidul dispune de o oarecare "greutate" politică printre forțele pro-ruse și are dreptul să pretindă locuri pe lista generală de candidați a acestora. 

Partidul Socialiștilor (Igor Dodon)

Poziția Partidului Socialiștilor în relațiile cu Federația Rusă nu diferă de poziția comuniștilor și a altor partide pro-ruse. Diferența se referă doar la atitudinea autorităților ruse față de aceste două partide. Pentru administrația lui Putin și Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, Partidul Comuniștilor este deja parte a unui trecut îndepărtat, căci nu e în stare să acceadă de sine stătător la putere, nici să influențeze direcțiile în societate. Prin comparație, socialiștii - cu toate că Moscova are față de aceștia o mulțime de obiecții din cauza minciunilor, furtului banilor alocați, tumbelor politice permanente -, rămân a fi o forță politică destul de vizibilă, principalul partid de stânga în Republica Moldova. Asta impune Kremlinului să țină cont de ei. De aceea, ei continuă să viziteze Moscova și să primească de acolo noi indicații. Partidul Socialiștilor face apel la soluționarea cât mai rapidă a problemei transnistrene, însă doar prin concesii din partea autorităților centrale și refuză să pună orice fel de presiune asupra regimului separatist din Transnistria. După modelul comuniștilor, ei, la fel, "condamnă" războiul în Ucraina, însă niciodată nu menționează cine poartă răspunderea pentru agresiune. De asemenea, aceștia fac apel la încheierea cât mai rapidă a războiului, dar menționează întotdeauna că trebuie să fie luată în vedere poziția Rusiei, adică recunoașterea cedării teritoriilor ucrainene în favoarea ocupantului - Rusia. Doar în cazuri excepționale unii dintre ei sunt nevoiți să recunoască că Rusia, "la fel, poartă o parte de vină" pentru acest război (Vlad Batrîncea, iunie 2023). Mult mai des, deputații aleși pe lista acestui partid critică Ucraina, de exemplu, pentru "încălcarea normelor și principiilor europene" (Vlad Batrîncea, Bogdan Țîrdea). Poziția acestui partid constă într-o "neutralitate consecventă" în războiul ruso-ucrainean, adică refuzul de a ajuta Ucraina în orice, cu pretinsul scop de apropia etapa concretizării acordului de pace cu Rusia și pentru a obține astfel încetarea războiului. Despre faptul că asta s-ar face doar în detrimentul Ucrainei și va încuraja Rusia ca în cel mai apropiat timp să demareze o nouă agresiune, socialiștii niciodată nu au vreo remarcă de făcut. Ei critică regulat Uniunea Europeană, care "tot mai mult se militarizează", refuzând să recunoască că esențiala sporire a cheltuielilor militare ale UE este determinată de reducerea ajutorului din partea SUA; de continuarea războiului în Ucraina și de amenințări deschise din partea oamenilor politici, din societatea civilă și de la nivel militar din Rusia privind efectuarea de lovituri militare asupra Occidentului. 

Mergând separat de alte formațiuni politice, partidul are capacitatea de a obține până la 25-30% din voturi. În componența "Blocului Patriotic", socialiștii devin principala forță ce va aduce voturi acestei coaliții, care împreună poate spera la un scor situat în marja de 35-45% din voturi. Acest aspect a devenit mai clar după excluderea partidelor lui Șor din cursa electorală.

Partidul "Inima Moldovei" (Irina Vlah)

Susține, alături de celelalte partide pro-ruse, proslăvirea zilei de 24 august, drept ziua de "eliberare a Moldovei de ocupanții fasciști", ceea ce este un narativ propagandistic sovietic. Precum alți lideri ai forțelor pro-Kremlin din Republica Moldova, Vlah pleacă la Moscova, însă se străduie să-și mușamalizeze pe cât posibil acțiunile și refuză să comenteze întrebările, respectiv cu ce scop a efectuat călătoriile în capitala rusă. Acest partid vede exclusiv ca potențiali aliați doar formațiunile politice pro-ruse. Personal, Vlah s-a pozat cu portretele lui Putin pe fundal și a fost decorată cu un ordin de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, care susține agresiunea contra Ucrainei. Partidul vine cu acuzații la adresa reprezentanțelor străine în Republica Moldova, învinuind-le de "asociere ilegală cu PAS" (această teză este permanent folosită doar de forțele pro-ruse). Acest partid, precum alte forțe pro-ruse, susține "aprovizionarea directă cu gaze" din Rusia, ignorând pericolul de a deveni, prin această politică, ostaticii șantajului politic și economic rusesc. În timp ce critică UE, Vlah a lansat în repetate rânduri apeluri la îmbunătățirea relațiilor cu Rusia. Site-urile "patriotice" ruse (drept exemplu ne poate servi Regnum.ru) o descriu public pe Vlah ca fiind un "om politic moldovenesc de orientare pro-rusă". În confirmarea acestei descrieri, Vlah nicăieri și niciodată nu a condamnat agresiunea Rusiei în Ucraina. Aici putem menționa și trecutul politic al Irinei Vlah - la comuniști ea a ocupat poziția de prim-secretar al Comitetului raional de partid Comrat, ulterior a ocupat aceeași funcție la socialiști. De asemenea, trebuie menționată accederea ei în funcția de bașcană a UTA Găgăuzia. Din această funcție, a efectuat constant vizite la Moscova, s-a întâlnit personal cu Putin, care a susținut-o. 

Rezultatele mai multor sondaje ne arată că partidul "Inima Moldove" ar fi obținut de unul singur până la 4-5%, fiind la limita intrării în Parlament. În coaliția cu alte partide de stânga, prezența în Legislativ este asigurată. 

Partidul "Viitorul Moldovei" (Vasile Tarlev)

La rândul său, acest partid atrage atenția asupra sa prin narativele pro-ruse. Spre exemplu, ca modele de suveranitate națională, partidul propune Ungaria, Slovacia și Serbia. Însă, în fruntea acestor țări, în special a primelor două, se află o conducere politică care deservește interesele Rusiei, condamnă permanent UE atât pentru "militarizare", cât și pentru susținerea Ucrainei în războiul cu Rusia și face apel la "pace în Ucraina", dar niciodată nu cere nicio concesie din partea Rusiei. Pentru a argumenta orientarea sa spre suveranitate națională, partidul afirmă că țările menționate mai sus au posibilitatea în mod direct, fără intermediari, să-și procure gazul rusesc. Însă, este de amintit că atunci când țările occidentale procurau gaze naturale direct de la "Gazprom", asta a permis exponenților de la Kremlin să înainteze Occidentului condiționări politice, precum "majorarea prețurilor la gaze până la 5000 de dolari / metru cub", în cazul în care va continua susținerea Ucrainei. Și dacă Occidentul nu ar fi aruncat în aer Nord Stream ca răspuns la acest șantaj obraznic din partea Rusiei, această amenințare ar fi fost inevitabil pusă în aplicare în viitorul foarte apropiat. În cazul Republicii Moldova, această amenințare ar fi fost aplicată imediat, deoarece nu face parte din UE și NATO, iar Rusia era la acea vreme țara care deținea monopolul alimentării ei cu gazele naturale. În afara celor menționate, trebuie spus că anume referiri la "asigurarea suveranității naționale", respectiv apartenența politicienilor la gruparea "suveraniștilor" sunt în prezent caracteristice politicienilor pro-ruși care se maschează în "patrioți". În schimb, suveraniștii adevărați (spre exemplu, Președintele Poloniei, Karol Nawrocki), deși într-adevăr de mai multe ori au criticat aspru conducerea UE pentru politica promovată, totodată într-un mod clar și hotărât condamnă Rusia pentru crimele contra păcii și umanității comise în Ucraina. Pe de altă parte, nu există nicio acuzație adusă Rusiei în declarațiile lui Voronin, Furtună, Tarlev sau ale altor politicieni ce vor fi menționați în continuare. 

Partidul se alătură deschis și public sărbătoririi zilei de 24 august, pe care o consideră drept "ziua eliberării de ocupația fascistă", ceea ce totdeauna a fost în Republica Moldova un argument în favoarea plasării unei formațiuni politice în tabăra forțelor pro-ruse. De asemenea, partidul lui Tarlev protestează contra limitării numărului secțiilor de vot în Transnistria, deși nu a condamnat niciodată regimul de la Tiraspol pentru obstrucționarea constantă a votului moldovenilor care locuiesc pe malul stâng în alegerile de pe malul drept. Pe lângă președintele american Donald Trump, partidul îl mai consideră doar pe Vladimir Putin drept "un adevărat lider", afirmând că dezvoltarea autentică a Moldovei este posibilă doar cu menținerea unui "echilibru între SUA și Rusia".

Partidul nu are șanse să acceadă în Parlament de sine stătător, deoarece dispune de o rețea precară a structurilor raionale, iar în prezent este mai mult orientat spre alegătorii din UTA Găgăuzia. 

Blocul "Alternativa"

"Congresul Civic" (liderul neoficial Mark Tkaciuk) 

Evită să condamne Rusia pentru invazia asupra Ucrainei și face apel la împăcarea celor două părți, solicită încetarea ajutorului pentru Ucraina și păstrarea neutralității. Partidul mai solicită ”colaborarea stabilă cu Transnistria”, ceea ce este imposibil în condițiile existenței în regiune a regimului separatist, respectiv fără cedări radicale făcute criminalilor de la Tiraspol de către autoritățile legale ale Moldovei. Liderii partidului (Iurie Muntean) promit public că primul lucru cu care se vor ocupa "noile autorități" ale Moldovei după războiul în Ucraina va fi "restabilirea relațiilor cu Rusia". Partidul s-a alăturat campaniei de susținere a candidatului pro-rus Alexandr Stoianoglo la alegerile prezidențiale din 2024. Partidul a nominalizat drept candidați persoane cunoscute pentru poziția lor pro-Kremlin în toate chestiunile majore (Mark Tkaciuk, Iurie Muntean, Polyansky etc.). Personal, Mark Tkaciuk a fost și rămâne în relații bune cu agenta rusă Natalia Morari, cu care și-a coordonat acțiunile în timpul tentativei loviturii de stat, orchestrate de Kremlin pe 7 aprilie 2009. Totodată, este în contact permanent cu deputații Dumei de Stat, care îi supraveghează activitățile, iar el apelează constant la aceștia atunci când e necesar.

”Congresul Civic" este o formațiune politică mică, care nu e în stare să acceadă în Parlament de una singură și are șanse să obțină locuri în Legislativ doar împreună cu alte partide de stânga, care au o influență politică mai mare. Acest considerent a fost luat în calcul de "Congresul Civic" atunci când a aderat la blocul "Alternativa", care dispune de șanse electorale.

"Mișcarea Alternativa Națională" (Ion Ceban)

Deși partidul a condamnat războiul Rusiei contra Ucrainei și s-a declarat pro-european, își alege cu grijă cuvintele atunci când critică Rusia pentru crimele comise în Ucraina. Nu lansează niciodată acuzații împotriva lui Putin ca persoană, chiar dacă el este principalul vinovat din spatele tuturor acestor crime. În timp ce pledează pentru o alianță a tuturor forțelor orientate spre UE, similară cu "Pactul Snagov" din România, partidul s-a alăturat blocului "Alternativa", condus de oponenți fermi ai Uniunii Europene, precum Tkaciuk și Chicu. Deși își declară orientarea pro-europeană, partidul evită orice definire a modului în care ar trebui să fie relațiile cu Rusia. Ca membru al blocului "Alternativa", Ceban a susținut protestul împotriva "presiunii asupra cetățenilor", cetățenii invocați fiind de fapt reprezentanții opoziției pro-ruse. Atunci când, ca răspuns la toate aceste acțiuni, România i-a blocat accesul pe teritoriul său (și, prin urmare, Spațiul Schengen per ansamblu), Ceban s-a prefăcut că nu înțelege nimic și a încercat să "protesteze contra acestei decizii ilegale", evitând cu încăpățânare să comenteze întrebarea dacă motivul interdicției impuse a constat în aderarea sa la "Alternativa". 

Conform mai multor sondaje, partidul său ar obține până la 3-4%, ceea ce înseamnă că în funcție de decurgerea campaniei, formațiunea își păstrează unele șanse de a accede în Parlament. Acțiunile acestui partid, prezentate mai sus, demonstrează că în cazul în care va accede în Parlament, va juca rolul unei forțe politice mascate sau evident pro-Kremlin.

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (Ion Chicu)

Partidul, în mod formal, se declară ca o forță pro-europeană și chiar a semnat un acord al tuturor formațiunilor politice de orientare pro-europeană, în frunte cu PAS. Însă, în realitate, promovează narative în mod clar pro-ruse, refuză să recunoască vina Rusiei în războiul contra Ucrainei, evitând cu tot dinadinsul să răspundă oricărei întrebări pe subiect. Partidul critică destul de dur UE, dar nu admite nicio critică la adresa Rusiei și în special față de Putin. Repetând un narativ al propagandei ruse, partidul discută despre "uzurparea puterii" în Republica Moldova. Chicu a cerut personal în interviurile sale redeschiderea posturilor de televiziune de propagandă rusă, deși nu are cum să nu fie conștient de impactul acestei propagande în contextul războiului hibrid. De asemenea, Chicu a afirmat că Rusia "rămâne un partener important pentru Moldova". Într-o întâlnire cu ambasadorul rus, Chicu i-a mulțumit pentru "asistența și cooperarea" acordate în timpul mandatului său de prim-ministru în perioada 2019-2020 și a justificat necesitatea contractării unui împrumut monetar din partea Rusiei pentru consolidarea economiei moldovenești. 

Potrivit sondajelor, partidul ar fi obținut de unul singur până la 4-5%, adică s-ar fi aflat pe muche de cuțit în ceea ce privește accederea în Parlament. Viziunile liderilor acestei formațiuni politice arată că în Legislativ vor promova o agendă orientată strict pe interesele Kremlinului, chiar dacă uneori o vor face mai voalat. 

Alexandr Stoianoglo s-a alăturat individual blocului politic de trei partide

Din funcția de deputat al Parlamentului (2010-2014) nu a făcut nimic pentru a bloca furtul miliardului, deși a condus la acea vreme comisia parlamentară pentru securitatea statului. Atât în timpul, cât și după "referendumul" anticonstituțional cu privire la vectorul politicii externe a Republicii Moldova în raioanele de sud ale statului (2 februarie 2014), Stoianoglo a evitat cu orice preț să-i condamne pe organizatori pentru aceasta crimă antistatală, deși, în calitate de fost procuror al UTA Găgăuzia, nu putea să nu înțeleagă că forțele pro-ruse au comis în acest caz o gravă încălcare a legislației. Împreună cu alți lideri ai "Alternativei", refuză să critice Rusia și în special pe Putin personal pentru crimele comise în Ucraina, limitându-se la declarații de ordin general, precum "condamn războiul din Ucraina" (deși afirma că peninsula Crimeea și Donbasul sunt părți componente ale Ucrainei). El a acționat în mod deschis ca un agent al Kremlinului în timpul campaniei electorale prezidențiale din toamna anului 2024 și nu a făcut nicio încercare de a dezavua acest rol. Stoianoglo a subliniat necesitatea apelării la Rusia pentru resurse energetice, ceea ce înseamnă, în esență, restaurarea dependenței energetice a Moldovei de Kremlin, și a promis că va restabili legătura aeriană directă cu Moscova. Stoianoglo a afirmat, de asemenea, că este inacceptabil să fii prieten cu Europa împotriva Rusiei sau invers și că e necesar să fii "prieten" cu toată lumea, declarându-și chiar disponibilitatea de a se întâlni cu Putin "pentru a construi relații pragmatice". Totodată, a acuzat UE de "amestec în afacerile interne ale Moldovei". În plus, Stoianoglo și-a exprimat indignarea față de reducerea drastică a rolului limbii ruse în societate, față de "campania politică împotriva autonomiei găgăuze" (fără a menționa care sunt motivele pentru care autoritățile au fost nevoite să ia unele măsuri restrictive și anume pe fondul acțiunilor separatiste din UTA Găgăuzia) și așa mai departe.

Stoianoglo ca politician este în stare să obțină personal câteva procente de voturi, deoarece are susținere în rândurile electoratului pro-rus. El poate deveni o sursă importantă pentru obținerea voturilor în favoarea "Alternativei", bloc care în unele sondaje obține aproximativ 10-15% din voturi.

Partidele politice afiliate direct oligarhului Ilan Șor

Partidul "Moldova Mare" (Victoria Furtună)

Unul dintre cele mai noi partide politice din Republica Moldova, condus de fosta procuroare Victoria Furtună, susține că scopul său principal constă în combaterea corupției și respectarea legii. Cu toate acestea, celelalte declarații ale sale o identifică în mod clar ca fiind o politiciană pro-rusă. De exemplu, Furtuna consideră că nu este clar cine e responsabil pentru războiul din Ucraina și nu poate spune dacă acea țară este Rusia. Furtuna s-a întâlnit cu ambasadorul rus Ozerov și nu a contestat afirmațiile propagandistice ale Kremlinului conform cărora Rusia "rămâne un jucător cheie în politica și economia globală" pe fondul "dezintegrării vechii ordini". Într-o declarație semnată de ea, Furtuna a refuzat să aleagă între Est și Vest, ceea ce este în totalitate în concordanță cu poziția forțelor pro-Kremlin de a "fi prietene atât cu Occidentul, cât și cu Estul". De asemenea, pro-ruse sunt și afirmațiile sale despre amenințarea "izolării internaționale și a pierderii parteneriatului" cu "puterile de top", printre care Furtună enumeră, alături de Statele Unite, doar Rusia. Cu toate acestea, greutatea economică și politică a acestor două țări este complet incomparabilă și complet nefavorabilă Rusiei. Este suficient să spunem că PIB-ul întregii Federații Ruse e mai mic decât PIB-ul statului american California.

Mai multe sondaje arată că acest partid oscilează în marja pragului accederii în Parlament (4-5%) și reprezintă un pericol serios pentru toate forțele pro-europene, deoarece o alianță parlamentară cu "Blocul Patriotic" poate întoarce politica internă și externă a Moldovei spre Rusia.

Blocul  "Victorie" (Ilan Șor)

Partidul "Șansă" (Alexei Lungu; între 1998-2016 s-a intitulat mișcarea ”Ravnopravie")

Ceea ce diferențiază acest partid de alte partide din "Rețeaua Șor" și de alte partide pro-ruse constă în concentrarea activității în primul rând pe afacerile interne moldovenești, criticând aspru autoritățile pentru că se înclină în fața Occidentului, urmează toate ordinele acestuia, "vinde suveranitatea națională" și "militarizează" statul. Spre deosebire de socialiști sau comuniști, problemele de politică externă îi interesează în mod formal mult mai puțin. Cu toate acestea, partidul s-a pronunțat frecvent atât împotriva UE, cât și a SUA. De exemplu, liderul partidului, jurnalistul Alexei Lungu, a declarat că este împotriva integrării Moldovei în UE și a susținut aderarea statului la Uniunea Economică Eurasiatică. În legătură strânsă cu Ilan Șor, partidul este în mod clar orientat spre interesele Federației Ruse: liderii săi zboară în mod regulat în Rusia, se întâlnesc acolo cu diverse personalități politice și, urmându-i pe Maria Zaharova și pe alți purtători de cuvânt ai liniei politice a Kremlinului, repetă anumite teze privind autoritățile de la Chișinău, referitoare la "falsificări la scară largă", un "regim dictatorial", o presupusă teamă în rândul populației de a se pronunța împotriva liniei guvernului, deoarece acest lucru ar putea duce la o "represiune dură". Bineînțeles, partidul neagă categoric oricare finanțare externă sau fapta de cumpărare de voturi, atât în ​​timpul, cât și între campaniile electorale.

Conform sondajelor, partidul ar obține un scor de până la 10-12% din voturi și, dacă nu ar fi fost înlăturat, ar fi putut deveni un sprijin serios pentru întreaga mișcare ce vizează aducerea la putere a forțelor pro-ruse. 

Partidul Renașterii (Natalia Parasca)

Partidul, fondat de Vadim Mișin și Vasile Tarlev în 2012, a rămas în umbra altor grupări de stânga timp de mulți ani după moartea fondatorului Mișin în anul 2016, distingându-se prin numărul mic de membri și rarele declarații politice. Cu toate acestea, din ceea ce a făcut public partidul, rezultă că aderă la "valori de stânga" (prin prisma particularităților moldovenești, această orientare politică a fost aproape complet "monopolizată" de Rusia), o idee de stat moldovenesc și o identitate moldovenească. Acesta pledează pentru protejarea memoriei istorice, introducerea "Istoriei Moldovei" în școli, promovarea unui vector eurasiatic și protecție socială. Prin promovarea unei idei de stat moldovenesc, a identității moldovenești și introducerea "Istoriei Moldovei", exponenții curentului se referă la speculații istorice pe tema "prieteniei lui Ștefan cel Mare și a lui Dimitrie Cantemir cu Rusia", subliniind, în stil sovietic, relațiile moldo-ruse în detrimentul tuturor celorlalte, în special relațiile Moldovei cu țările occidentale, punând în contrast moldovenii cu românii și Moldova cu România (Moldova nu este niciodată pusă în contrast cu Rusia de exponenții acestui curent, în ciuda numeroaselor exemple din istorie) și scriind o istorie a Moldovei în care relațiile cu Occidentul sunt doar superficiale, secundare atunci când este vorba despre cursul politic fundamental al statului - "o prietenie eternă și o orientare fermă spre Rusia și URSS". Tocmai în această direcție sunt scrise lucrările promovate de susținătorii acestui curs politic, inclusiv cei din "Renașterea". Din asta se poate trage concluzia incontestabilă că "Renașterea" este o grupare politică pro-Kremlin. 

Acest partid nu a avut niciodată șanse să intre în Parlament. Însă, împreună cu celelalte partide din "rețeaua Șor", ar fi putut obține până la 15-17% din voturi. Prin urmare, eliminarea din cursă a acestui partid a rezolvat o parte din problemă.

Partidul "Victorie" (Vadim Grozavu)

Formațiunea este creată în decembrie 2023 și a inclus în statutul său susținerea doctrinei social-democrate, promovarea "relațiilor pragmatice cu Rusia și UE". Totuși, de atunci, practic nu s-a mai auzit nimic despre activitățile sale independente, în afara rețelei șoriste. Pe 21 aprilie 2024, Grozavu a semnat acordul de înființare a blocului "Victorie", iar din acel moment s-a aliniat pe deplin cu Șor și activitățile acestui bloc politic antistatal.

Partidul "Forța Alternativei și Salvării Moldovei" (Alexandru Beschieru)

Deși partidul a fost fondat în 2022, practic nimic nu s-a cunoscut despre activitățile sale până în aprilie 2024. Una din rarele apariții media ale acestei formațiuni politice a fost participarea sa la alegerile locale din 2023, când reprezentantul său, Tatiana Cociu, a devenit primar al orașului Orhei. Pe 21 aprilie 2024, liderul partidului, Alexandru Beschieru, a semnat un acord cu celelalte partide din "rețeaua Șor" pentru a crea blocul "Victorie". Partidul pledează pentru o orientare politică fermă spre Rusia, respectiv o alianță cu această țară. Astfel, partidul promovează interesele Rusiei în Moldova, mai precis o reorientare a agendei socio-economice și comerciale către Rusia. Întrucât un astfel de curs este categoric inacceptabil în contextul războiului hibrid declanșat de Rusia împotriva Moldovei, această formațiune, împreună cu partidele "Renașterea", "Șansa" (acestea două au chiar statute identice), și "Victorie", nu au avut voie să participe la alegerile parlamentare din Moldova. 

Concluzii

Așadar, putem concluziona că toate forțele politice, menționate mai sus, sunt în întregime controlate de Moscova, urmăresc scopurile Rusiei în Moldova, care contravin cursului Republicii Moldova spre integrarea europeană. De aceea, ele trebuie să fie interzise ca forțe antistatale, care susțin planurile Kremlinului de a subordona Moldova intereselor sale politice, economice și militare. 

În aceste condiții, strategia și tactica Kremlinului poate fi următoarea. Deoarece blocul "Victorie" și formațiunile subsidiare au foste excluse din campania electorală, miza Kremlinului va fi pusă pe "Blocul Patriotic" (Dodon, Vlah, Voronin, Tarlev), care trebuie să obțină cât mai multe voturi. Blocul va fi susținut din spate de "Alternativa", iar la necesitate de partidul "Moldova Mare" al Victoriei Furtună.

Această construcție, care pare a fi destul de complicată, este necesară Rusiei pentru a contrabalansa PAS și principala rezervă electorală a acestui partid - diaspora europeană. Dacă acest plan se va concretiza, atunci forțele pro-Kremlin într-adevăr pot obține majoritatea în Parlament.