Puțin peste 30% dintre localitățile rurale din R. Moldova nu sunt conectate la sistemele publice de alimentare cu apă. Într-un răspuns pentru IPN, citat de Deschide.md, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a subliniat că, până și în zonele unde există rețea de apă, nu toți locuitorii beneficiază de apă la robinet. În multe sate, rețeaua acoperă doar instituțiile publice. În același timp, autoritățile locale din localitățile neconectate semnalează că multe fântâni au secat, iar cele care mai sunt prezintă riscuri pentru sănătatea populației.

În 2024, 55 de municipii și orașe, precum și 951 de sate, au fost conectate la sistemele publice de alimentare cu apă, ceea ce reprezintă 65,6% din totalul localităților din țară. Potrivit lui Artur Negara, consultant principal la Direcția politici în domeniul aprovizionării cu apă și sanitație din cadrul MIDR, 34,4% din localitățile rurale nu sunt încă conectate la aceste sisteme. În același an, 53 de municipii și orașe, împreună cu 99 de localități rurale, au avut acces la sistemele publice de canalizare, ceea ce reprezintă doar 9,9% din localitățile țării. Aproape 90,1% dintre localități rămân, astfel, fără acest tip de servicii esențiale.

Artur Negara a menționat că, deși 65,6% dintre localitățile din țară sunt declarate ca fiind conectate la sistemele publice de alimentare cu apă, în realitate, multe gospodării nu beneficiază de această conectare. În anumite localități rurale, rețeaua de apeduct este extinsă doar până la instituțiile publice, cum ar fi primăria, școala sau grădinița, în timp ce restul instituțiilor și gospodăriilor rămân neconectate. Potrivit acestuia, această situație generează dificultăți în interpretarea datelor, deoarece lipsesc informațiile detaliate privind gradul de conectare al fiecărei localități în parte.

În prezent, autoritățile lucrează la elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru planul de amenajare a teritoriului, cu o secțiune specifică dedicată apei și sanitației. În cadrul acestuia, se vor colecta toate datele relevante din domeniu, pentru a putea stabili ulterior nivelul de investiții necesar pentru întregul sector, astfel încât să fie atinse obiectivele prevăzute în strategie.

Investiții mari, interes redus

MIDR subliniază că una dintre principalele cauze ale acestei situații o reprezintă necesitatea unor investiții semnificative în proiectele de infrastructură pentru apă și canalizare. Conform Strategiei actuale de alimentare cu apă și sanitație, aprobată prin hotărârea de Guvern din 2014, costurile estimate pentru atingerea obiectivelor stabilite la acea vreme se ridicau la peste 2 miliarde de euro pentru construirea infrastructurii de apă și canalizare. În prezent, aceste costuri sunt chiar mai mari.

O altă problemă semnalată de minister este interesul scăzut al primarilor pentru proiectele de apă și sanitație. Denis Lungu, șeful Direcției politici și programe integrate de dezvoltare regională și locală, a menționat că MIDR lansează periodic apeluri pentru propuneri de proiecte în diverse domenii, inclusiv pentru inițiative destinate îmbunătățirii accesului la infrastructura de apă și sanitație. Cu toate acestea, nu toți primarii depun proiecte pentru a beneficia de aceste măsuri.

Denis Lungu a oferit un exemplu concret, menționând că primarii preferă să solicite finanțare pentru reabilitarea unei case de cultură, în loc să investească în extinderea rețelei de canalizare. Ministerul nu poate interveni în aceste decizii, deoarece ele țin de administrarea locală, iar responsabilitatea revine primarului.

„Ceea ce putem să facem noi și ceea ce ne propunem pe viitor – pentru următorul apel vom exclude toate măsurile și va rămâne doar măsura pentru apă și sanitație și drumurile, iar drumuri vom construi doar acolo unde există apă și sanitație”, a spus șeful direcției, precizând că următorul apel va fi lansat în primăvara anului 2026.

Cu apă în fântâni și speranță pentru rețea

Satul Puhăceni, din raionul Anenii Noi, care are o populație de aproximativ 2 800 de locuitori, nu dispune de apeduct de circa 35 de ani. Locuitorii se aprovizionează cu apă din fântâni, dar, potrivit autorităților locale, aceasta este poluată și reprezintă un pericol major pentru sănătate.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădeală, a explicat că localitatea se află pe o văgăună, aproape de Nistru, iar apele de suprafață sunt la mică distanță. În trecut, fântânile publice aveau o adâncime de 15-20 de metri, dar acestea au secat. Ca urmare, localnicii au fost nevoiți să sape fântâni mai adânci, de 30-50 de metri. Cu toate acestea, apa din aceste fântâni nu respectă standardele de calitate și reprezintă un risc major pentru sănătate.

Anul trecut, satul Puhăceni a obținut 10 milioane de lei de la Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală pentru prima etapă a construcției apeductului, iar lucrările sunt deja în desfășurare. Au fost instalate două turnuri de apă, iar până la sfârșitul anului sunt planificate magistralele. În paralel, primăria caută finanțare suplimentară de aproximativ 15 milioane de lei pentru a extinde rețeaua către restul satului și pentru a asigura conexiuni individuale.

„Agricultura intensivă și gestionarea iresponsabilă a apei menajere, a altor deșeuri lichide duce la ceea că toate apele de suprafață se poluează intensiv. Noi mâncăm cu lingură acest iad în fiecare zi”, a declarat primarul satului Puhăceni. El și-a exprimat speranță că, în următorii doi ani, tot satul va fi conectat la apă.

Un alt sat fără acces la servicii publice de apă este Ceroborta, care face parte din comuna Cruzești din municipiul Chișinău. Potrivit primarului Violeta Crudu, satul are 11 case și aproximativ 25 de locuitori. Deși apeductul ar fi necesar, primăria s-a confruntat cu dificultăți din cauza distanței față de localitatea principală. În plus, un agent economic care a primit permisiune prin consiliul local pentru a extinde apeductul către Ceroborta nu a îndeplinit această obligație până în prezent.

Violeta Crudu a menționat că sătenii din Ceroborta au trei-patru fântâni și, deocamdată, nu s-au confruntat cu probleme de apă. Edilul a subliniat că bugetul comunei este limitat, iar la stabilirea priorităților se încearcă să se aducă servicii cât mai aproape de cât mai mulți locuitori. Totuși, primăria este conștientă că fiecare locuitor merită condiții de trai bune.

Și satul Pererita, din raionul Briceni, cu 1 630 de locuitori, nu este conectat la sistemele publice de alimentare cu apă. Primarul Victor Didic a precizat că se lucrează la dosarul de proiect pentru următorul apel al programului guvernamental „Satul European”. Deși în prezent nu sunt probleme majore cu apa, edilul a menționat că, spre deosebire de anii anteriori, cantitatea de apă disponibilă a scăzut.

Primarul satului Huluboaia, raionul Cahul, Valeriu Oboroc, a anunțat că localitatea a depus un proiect la prima ediție a programului „Satul European”, dar nu a fost acceptat. În prezent, se finalizează dosarul pentru un nou proiect de construire a apeductului, care va fi depus la următorul apel. Edilul a menționat că, până acum, cei 678 de locuitori ai satului se aprovizionează cu apă din fântâni, dar cantitatea este redusă.

Comparativ cu anul 2021, numărul localităților conectate la sistemele publice de alimentare cu apă s-a majorat cu 9,3% în 2022 și cu 3,3% față de 2023. În același timp, numărul localităților cu acces la sistemele publice de canalizare a crescut cu 16% față de 2021 și cu 3,4% față de 2023.