În urmă cu aproximativ doi ani, pro-occidentala Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din R.Moldova. Iar apoi, după alegerile parlamentare, s-a format un nou Guvern la Chișinău care a stabilit oficial că drumul R.Moldova este unul european. Dar schimbarea finală nu s-a produs încă în R.Moldova, asta din cauza sentimentelor puternice pro-ruse și a acțiunilor transparente ale "coloanei a cincea" a Kremlinului în politica internă a acestui stat. Nu există nicio îndoială că agenții ruși vor riposta, notează publicația ucraineană sprotyv.info.
În cele ce urmează, publicația ucraineană trece în revistă mai multe detalii despre principalele personaje ale forțelor pro-ruse în R.Moldova:
"Igor Dodon este cetățean al Republicii Moldova, născut în data de 18 februarie 1975, în satul Sadova, raionul Călărași.
A fost membru al Partidului Comunist din Republica Moldova (PCRM), condus de Volodimir Voronin, și a ocupat funcțiile de prim-vicepremier și ministru al Economiei în timpul guvernării Partidului Comunist. În 2011, a părăsit această formațiune politică, preluând conducerea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).
În 2016, Dodon a fost ales președinte al Republicii Moldova. În calitate de președinte al Republicii Moldova, Dodon a vizitat adesea Moscova și a promovat în mod deschis politica pro-rusă și ideea aderării statului său la Uniunea Economică Eurasiatică.
Majoritatea parlamentară, democratică, l-a suspendat în repetate rânduri pe Dodon din funcție pe fondul refuzul acestuia de a promulga unele legi.
De-a lungul carierei sale politice, Igor Dodon a cooperat îndeaproape cu foști și actuali angajați ai serviciilor secrete ruse, care lucrau în diferite funcții guvernamentale în conducerea Federației Ruse.
După cum au aflat jurnaliștii 'RISE Moldova', deputatul și apoi președintele Dodon are consilieri din așa-zisul "departament moldovenesc" al Kremlinului, cu care el, precum alți politicieni din R.Moldova, a ținut legătura prin intermediari sau chiar direct. Liderul socialiștilor a zburat adesea la Moscova în perioada evenimentelor politice interne importante din R.Moldova.
Oficialii de la Moscova au primit de la Dodon și camarila sa informații privilegiate despre politica internă și externă a R.Moldova.
Programul călătoriilor și întâlnirilor lui Dodon la Moscova arată că acesta a zburat acolo în perioada evenimentelor politice interne importante din R.Moldova.
Doar în 2016, înainte de a fi ales în decembrie președinte al R.Moldova, Igor Dodon a vizitat Moscova de cel puțin 10 ori.
Pe toată perioada prezidențială, nici Igor Dodon, nici soția sa Galina Dodon nu au făcut cumpărături scumpe, respectiv nu au achiziționat imobile pe care să le înregistreze pe numele lor. Totuși, în paralel cu ascensiunea politică a lui Dodon și a socialiștilor, oamenii din jurul lui, în frunte cu fratele său, nora, nașii de nuntă, cei mai buni prieteni ai cuplului Galina-Igor s-au dezvoltat, au consolidat afaceri și au achiziționat proprietăți în valoare de milioane. Multe dintre ele sunt utilizate pe deplin de familia Dodon.
În cazul alegerilor prezidențiale din 2020, Dodon a candidat ca independent, susținut de PSRM, care avea la acea vreme cea mai mare reprezentare în Parlamentul R.Moldova.
La finalul anului 2020, mai precis în lunile octombrie și noiembrie, 'RISE Moldova', în cooperare cu Centrul Dossier, a pregătit și publicat proiectul 'Kremlinovici' – care demonstrează pentru prima dată cine sunt cei de la Kremlin (din așa-numitul 'departament moldovenesc') care i-au consiliat pe Dodon și pe alți politicieni moldoveni, în timpul campaniei electorale din 2020.
Kremlinovici este numele de utilizator pe care Dodon l-a folosit în discuții cu funcționari și politicieni moldoveni. Comunicarea avea loc prin intermediul unei aplicații criptate, instalată pe un telefon BlackBerry pe care Igor Dodon l-a utilizat până la mijlocul anului 2017.
Familia lui Dodon deține o casă de 400 de metri pătrați în Chișinău în valoare de 2 milioane de lei. Mai mult de jumătate din venitul familiei în anul preelectoral 2019 a fost salariul soției sale Galina Dodon.
Soția lui Dodon a primit circa 400.000 de lei pe an de la Exclusiv Media SRL, firmă deținută de un deputat PSRM, despre care jurnaliștii 'RISE Moldova' au relatat în 2016 în ancheta 'Banii lui Dodon din Bahamas'. În 2016, RISE Moldova a scris că socialiștii s-au grupat în jurul unei afaceri secrete cu o companie offshore conectată la Federația Rusă și creată într-unul dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din lume – Bahamas. Miza a fost mare: un transfer de peste 30 de milioane de lei, sumă care a depășit cu mult bugetul Partidului Socialiștilor de la alegerile locale din 2015. Banii au intrat în R.Moldova cu câteva luni înainte de prezidențiale, printr-o firmă de media. În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns din această companie la sponsori ai partidului care l-a nominalizat în 2016 pe Dodon drept candidat în cursa pentru prezidențiale.
La alegerile prezidențiale din R.Moldova din 15 noiembrie 2020, Dodon a ajuns în turul doi, dar a pierdut în fața Maiei Sandu la o diferență de 15,44% din voturi.
Între timp, jurnaliștii 'RISE Moldova' au publicat mai multe investigații (cu documente, fotografii și videoclipuri) în care se dezvăluie legăturile lui Igor Dodon cu reprezentanții Kremlinului și ai FSB:
A. 'Curatorii FSB pentru R,Moldova' (investigație apărută în data de 31 octombrie 2022)
- În data de 25 decembrie 2016, cu ocazia învestirii lui Igor Dodon în funcția de Președinte al R.Moldova, la Chișinău s-a aflat adjunctul șefului Departamentului de Informații Operaționale (DOI) al Departamentului 5 al FSB, generalul Dmytro Miliutin - curatorul șef al FSB privind R.Moldova.
- În 2020, liderul partidului moldovenesc 'Partidul nostru' Renato Usatîi a declarat, pe parcursul unui briefing, că șeful departamentului 11 al FSB, Valery Solokha, a participat la exercitarea presiunii asupra susținătorilor lui Usatîi, care au refuzat să susțină în 2020 realegerea lui Dodon în funcția de președinte.
- În noiembrie 2019, în calitate de președinte al țării, Dodon filmează un videoclip în biroul Partidului Socialist, unde un grup de aproximativ 30 de persoane se bucură de victoria socialistului Ion Ceban la alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului.
- Consultanții politici ruși care l-au ajutat pe Dodon au pregătit un document care prezintă o strategie succintă pentru activitatea sediului preelectoral al PSRM în anul 2019. Documentul a fost adresat și reprezentantului FSB pentru Moldova, Dmytro Miliutin. Cu alte cuvinte, planurile strategice ale consultanților politici ruși privind desfășurarea campaniilor electorale ale Partidului Socialist din Moldova au fost la dispoziție generalului FSB. Unul dintre documentele transmise lui Milutin era un plan de activități intitulat 'Proiect: Evaluarea nivelului de pregătire a sediului Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) pentru alegerile locale. / Scop: pregătirea unei baze pentru venirea unui grup extins de consultanți'.
- Consultantul politic din Kaliningrad, Olga Hrak, (inclusă pe lista de sancțiuni a SUA pentru participarea la operațiunile Kremlinului în R.Moldova) a condus atât campania electorală din 2019 a lui Ion Ceban, cât și un grup de consultanți ruși care l-au consiliat pe Igor Dodon în 2020, atunci când acesta nu a reușit să câștige un nou mandat de președinte. În 2020, publicația 'RISE' a publicat ancheta 'Opt prieteni de-ai lui Dodon' despre opt tehnologi politici ruși care l-au consiliat pe Dodon în timpul alegerilor prezidențiale.
- Olga Hrak a coordonat ulterior un alt grup de consultanți politici ruși care și-au desfășurat activitatea la sediul partidului 'Șor' pentru alegerile prezidențiale din 2020 și cele parlamentare din 2021. Potrivit informațiilor 'RISE', 'sub coordonarea Olgăi Hrak a fost elaborat un plan de reformare, optimizare și dezvoltare a partidului Șor, implementat în cursul anului 2021 în contextul alegerilor parlamentare anticipate'.
- Ilan Șor este acuzat de complicitate la 'furtul secolului' - sustragerea a 1 miliard de dolari americani din trei bănci moldovenești. În octombrie 2022, Șor și partidul ce-i portă numele au fost incluși și pe lista sancțiunilor SUA pentru participarea la operațiunile Kremlinului în R.Moldova.
- Sursele 'RISE' din rândul politicienilor și serviciilor speciale ale R.Moldova descriu protestele lui Șor din toamna anului 2022 drept un eveniment coordonat de un grup de ofițeri din cadrul FSB sub conducerea lui Dmytro Miliutin.
- În R.Moldova, angajații organizațiilor publice și fundațiilor umanitare apropiate de Miliutin se întâlnesc și cu politicieni. O cunoștință comună a lui Miliutin și Dodon este Hryhoriy Velikikh, șef adjunct al fundației 'Roscongress'. Fundația a fost înființată prin decretul președintelui Federației Ruse în 2007 'cu scopul de a promova dezvoltarea potențialului economic, interesele naționale și de a consolida imaginea Rusiei'. În primăvara anului 2020, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a semnat un acord cu una dintre subsidiarele fundației 'Roscongress' 'privind elaborarea unui master plan de dezvoltare a orașului și crearea unui centru comun de management al proiectelor'. În octombrie 2021, H.Velikykh l-a primit la Moscova pe șeful 'Uniunii de afaceri moldo-ruse' Igor Dodon, care pierduse alegerile prezidențiale cu un an mai devreme.
- După venirea la putere a partidului Maiei Sandu, a fost percheziționată casa lui Igor Dodon din Chișinău, iar procurorii moldoveni au adus acuzații împotriva însuși ex-președintelui R.Moldova: corupere pasivă, primirea de finanțare pentru partid dinspre o organizație criminală, îmbogățire ilegală, respectiv trădare.
B. 'Ruble pentru Dodon' (investigație apărută în data de 7 noiembrie 2022)
- La sfârșitul anului 2021, fostul președinte Dodon a ajuns direct pe statul de plată al oamenilor de afaceri din apropierea Kremlinului. El a condus o nouă organizație neguvernamentală (ONG) - Uniunea de afaceri moldo-ruse - și s-a ales cu un salariu de zece ori mai mare decât cel prezidențial.
- Jurnaliştii 'RISE Moldova', împreună cu Centrul 'Dossier', au descoperit şase plăţi bancare din Rusia în contul ONG-ului lui Dodon de aproximativ 300.000 de dolari. Mai mult, momentul fiecărui virament a venit la pachet cu declarații anti-occidentale sau pro-ruse ale fostului președinte al R.Moldova și ale asociaților săi.
- În sectorul neguvernamental, Dodon s-a înconjurat inclusiv de oameni care au lucrat cu consultanțio politici ruși, pe care autoritățile americane i-au inclus în lista de sancțiuni privitoare la operațiunile Kremlinului în R.Moldova și implicit la tentativele rusești de influențare a scrutinurilor electorale.
- Pe 30 iunie 2021, Agenția de Servicii de Stat a Moldovei eliberează un certificat de înregistrare a Asociației Obștești 'Uniunea Afacerilor Moldo-Ruși' (MRDS). Igor Dodon este administrator (șef), respectiv beneficiar (beneficiar) al MRDS.
- Din octombrie 2021 până în aprilie 2022, peste 20 de milioane de ruble rusești (aproximativ 300.000 de dolari americani) au fost trimise din contul organizației publice ruse 'Business Russia' în ONG-ului lui Dodon.
- Pe 5 octombrie 2021, Dodon, în calitate de deputat și șef al Partidului Socialist, publică un apel adresat șefului reprezentanței Uniunii Europene la Chișinău și altor diplomați străini 'să nu se amestece în treburile interne ale statului'. În aceeași zi, a primit o tranșă de 2,8 milioane de ruble de la cetățeanul rus Chaika Ihor Yuriyovych (fiul fostului procuror general al Federației Ruse și partener de afaceri al familiei Dodon). Pe site-ul 'Business Russia' Chaika I.Yu. e prezentat ca ambasador al 'Business Russia' în Moldova și Transnistria.
- Pe 30 noiembrie 2021, pe site-ul socialiștilor a apărut o știre cu citate din Dodon potrivit cărora partidul de guvernământ, PAS, 'își pierde rapid credibilitatea'. În aceeași zi, Ihor Chaika din nou aproximativ 2,8 milioane de ruble. Pe 1 decembrie 2021, Dodon vine cu noi critici la adresa autorităților din R.Moldova. După câteva zile, o altă tranșă de 2,8 milioane de ruble a fost trimisă în contul MRDS dinspre 'Business Russia'.
- SUA l-au inclus pe Ihor Chaika pe lista de sancțiuni pentru faptul că în operațiunile Kremlinului 'companiile lui Chaika au fost folosite ca acoperire pentru transferul de bani către partidele politice din R.Moldova care cooperau cu Kremlinul'.
- Familiile lui Dodon și Chaika sunt legate prin afaceri în Rusia. Chiar și în timpul mandatului de președinte al lui I. Dodon, fratele său Oleksandr a devenit partenerul de afaceri al lui I. Chaika în calitate de proprietar minoritar al acțiunilor la două companii din Moscova. Una dintre companii e specializată în construcția și închirierea de bunuri imobiliare ('Archplay Development' LLC), iar cealaltă ('Industrial Ecological Operator' LLC) se ocupă de colectarea deșeurilor în condiții de siguranță.
- Salariul total anual al lui I. Dodon la MRDS în anul 2022 a fost de 6,7 milioane de ruble, adică 202.000 de lei moldovenești pe lună (840.000 de ruble).
- Dodon a participat personal la aprobarea salariului său. 202.000 de lei moldovenești (mai mult de 10.000 de dolari americani) reprezintă echivalentul a 20 de salarii medii lunare în economia moldovenească sau aproximativ 90 de pensii minime.
- În ianuarie 2022, deputatul Vadym Yurchenko este 'trimis' din Rusia la ONG-ul lui Dodon. Reprezentanții forțelor de ordine din Republica Moldova și din Vest consideră că Iurcenko este angajat al FSB din 'aparatul ofițerilor detașați'.
- Pe 22 februarie 2022, 6,1 milioane de ruble (1,4 milioane de lei moldovenești) au fost transferate din Rusia în contul ONG-ului lui Dodon.
- Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o invazie militară pe scară largă asupra Ucrainei. Nici Dodon, nici partenerii săi ruși din "Business Russia" nu au spus nimic public împotriva agresiunii militare a Kremlinului. Pe site-ul 'Uniunii de afaceri moldo-ruse', Dodon continuă să-l susțină deschis pe Putin, apelând cu insistență la autoritățile moldovenești să dialogheze cu Kremlinul pe tema cooperării comerciale și a prețului gazului rusesc.
Ilan Șor este cetățean al R.Moldova și Israelului, născut în data de 6 martie 1987 la Tel Aviv.
Înainte de cariera sa politică, Ilan Șor era cunoscut drept un om de afaceri prosper, inclusiv prin prisma imperiului economic moștenit de la tatăl său, Myron Șor. Magazinele duty-free și proprietățile imobiliare obținute de la Confederația Națională a Sindicatelor au stat la baza afacerii sale.
În aprilie-noiembrie 2014, Șor a deținut funcția de președinte al consiliului de administrație al băncii 'Banca de Economii' (BEM), după care, în urma 'castingului financiar', statul a pierdut un pachet de control al băncii. Potrivit raportului Kroll-1, pe lângă BEM, Șor controla și mai mulți proprietari ai Unibank și Banca Socială. Acest lucru i-a permis să devină complice în 'furtul secolului' — schemă care a avut ca rezultat sifonarea în perioada 2012-2014 a 13,7 miliarde de lei moldovenești de la cele trei bănci menționate.
Reamintim că, în perioada august 2012 - noiembrie 2014, cele trei bănci au fost supuse unei schimbări semnificative de acționariat. Începând cu august 2012, 'Unibank' a intrat sub controlul unor apropiați de-ai lui Ilan Șor. În 2013, I. Șor a preluat controlul asupra Băncii de Economii.
În 2014, aproximativ 1 miliard de dolari americani a dispărut de la trei bănci din R.Moldova, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. Frauda bancară a fost rezultatul unui efort coordonat al tuturor celor trei bănci de a extrage cât mai mult credit posibil, fără niciun motiv de afaceri aparent. S-a folosit o 'schemă carusel': împrumuturile de la o bancă erau plătite cu împrumuturi de la alte bănci. Frauda a fost organizată de omul de afaceri moldovean Ilan Șor, în vârstă de 28 de ani, care la acea vreme era primarul municipiului Orhei. Shor a fost președintele consiliului de administrație al Băncii de Economii până la data de 28 noiembrie 2014.
Cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare din 2014, peste 750 de milioane de dolari americani au fost retrași de la cele trei bănci în doar trei zile, între 24 și 26 noiembrie. De asemenea, microbuzul companiei Klassica Force (care i-a aparținut lui Ilan Șor), care transporta 12 saci cu dosare bancare, a fost furat și ars pe 27 noiembrie 2014. Rapoartele multor tranzacții bancare au fost eliminate de pe computerele băncilor. Pe 26 noiembrie 2014, băncile au intrat în faliment și au fost ulterior trecute în administrarea specială a Băncii Naționale a Moldovei. Pe 27 noiembrie 2014, Guvernul Moldovei, condus de premierul Iurie Leancă, a decis în secret salvarea tuturor celor trei bănci cu ajutorul unor împrumuturi de urgență în valoare de 870 de milioane de dolari din rezerva de stat. Această acțiune a determinat un deficit în economia Republicii Moldova de aproximativ 12% din PIB.
În timpul cercetărilor și arestărilor efectuate de parchet în cazul 'furtului secolului', deși acuzat de înșelăciune și spălare de bani, Șor s-a putut înscrie în mai 2015 în cursa pentru funcția de primar aș orașului Orhei ca reprezentant al mișcării socio-politice intitulate 'Egalitatea', redenumită ulterior Partidul 'Șor'. Acest lucru l-a ajutat să evite arestul la domiciliu și să participe la campania electorală. Ulterior, Șor a câștigat alegerile.
În cadrul dosarului penal, Ilan Șor a făcut o mărturisire împotriva fostului premier Vlad Filat, afirmând că acesta i-a dat 250 de milioane de dolari în schimbul unor servicii. Aceste declarații au stat ulterior la baza condamnării fostului premier la nouă ani de închisoare.
O altă mărturie a lui Ilan Șor a fost îndreptată împotriva unui om de afaceri cu o reputație controversată, Veaceslav Platon. Șor le-a transmis procurorilor că Platon, care era o veche cunoștință de-a lui, l-a convins prin înșelăciune să ia trei împrumuturi de 48 de milioane de euro prin firmele sale în 2014, când era șeful BEM. La trei zile după aceste declarații, martorii lui Platon au fost arestați la Kyiv și ulterior predați autorităților moldovenești. A fost acuzat de complicitate la 'furtul secolului' și condamnat la 18 ani de închisoare.
Pe 21 iunie 2017, verdictul în dosarul 'furtul secolului' l-a vizat pe însuși Ilan Șor. Instanța de fond l-a condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare pentru spălare de bani și producerea de prejudicii materiale prin fraudă. Cu toate acestea, întrucât sentința nu era executorie în această etapă, Șor a putut participa la campania pentru alegerile parlamentare din februarie 2019. Autoritatea Națională Anticorupție i-a eliberat chiar și un certificat anticorupție.
La alegerile parlamentare, Șor a candidat pentru sectorul cu mandat unic nr. 18 (municipiul Orhei), unde a obținut o victorie decisivă. A devenit șeful fracțiunii propriului său partid din Parlament. Cu toate acestea, după ce socialiștii și deputații blocului ACUM s-au unit în coaliție, au desemnat conducerea Oarlamentului și au aprobat Guvernul condus de Maia Sandu, înlăturându-i astfel pe democrați de la putere. Ca urmare, Șor a fugit din R.Moldova.
Ulterior, parchetul a declarat că 'a trecut ilegal frontiera', iar Camera de Apel Kagul, care analizează cazul implicării lui Șor în spălarea banilor, a emis mandat de arestare pe numele acestuia și l-a dat în urmărire.
Șor este, de asemenea, acuzat de mărturie mincinoasă, deturnare de bunuri străine, abuz de putere și abuz de autoritate, respectiv crearea și conducerea unui grup de crimă organizată. În prezent se refugiază în Israel.
Mai mulți jurnaliști de investigație au reușit să găsească vila luxoasă a lui Șor în Israel, unde locuieşte de 3 ani. Închirierea acestei zile costă 3.500 de euro pe zi.
Împotriva partidului Șor a fost deschis un dosar penal privind finanțarea ilegală a formațiunii politice. Potrivit datelor Centrului Național de Combatere a Corupției (СNA), în prima jumătate a anului 2022, partidul a cheltuit peste 600.000 de euro pentru cele necesare, în timp ce cheltuielile declarate ale partidului s-au ridicat la doar puțin peste 11 mii de euro.
Șor, soția sa Sara Șhor (cântăreața rusă Jasmin), partidul Șhor și mai mulți cetățeni ruși sunt incluși pe lista SUA de sancțiuni privind amestecul în procesul electoral al R.Moldova în interesul Rusiei. Potrivit SUA, la ultima convocare a parlamentului din 2021, partidul 'Șor' a acționat în interesul Rusiei. De asemenea, 'Șor' cooperează cu Kremlinul pentru a destabiliza situația din R.Moldova.
Pe 9 decembrie 2022, Marea Britanie a adoptat sancțiuni împotriva a doi oligarhi moldoveni: Ilan Șor și fostul președinte al Partidului Democrat, Vladimir Pahotniuc, interzicându-le intrarea în țară și înghețându-le averile.
Washington Post îl descrie pe Ilan Șor drept 'figura de frunte a Kremlinului în subminarea puterii' la Chișinău, citând documente ale serviciilor de informații, respectiv interviuri cu politicieni din Ucraina, R.Moldova și țările occidentale. Publicația susține că FSB a alocat zeci de milioane de dolari de la cele mai mari companii de stat din Rusia pentru a dezvolta o rețea de agenți în rândul politicienilor moldoveni.
Referindu-se la documente, respectiv la declarații ale oficialilor, The Washington Post scrie că Rusia a trimis un grup de consultanți politici în R.Moldova pentru a-i fi consilieri lui Șor. Și, conform documentelor, FSB a supravegheat o înțelegere prin care un oligarh rus a cumpărat unul dintre activele majore ale lui Șor.
Partidul Șor ar fi trebuit să se poziționeze drept un partid al 'acțiunii concrete', un partid populist 'în sensul literar al cuvântului', care 'schimbă viețile oamenilor în bine', au scris strategii ruși în raportul FSB.
'Recent, în timp ce Rusia s-a confruntat cu eșecuri militare în Ucraina și cu condamnarea la nivel global a acțiunilor sale brutale, agenții ruși au luat în considerare măsuri din ce în ce mai disperate pentru a preveni erodarea în continuare a influenței lor', a precizat The Washington Post, citând din declarația Departamentului de Trezorerie al SUA privind sancțiunile împotriva lui Șor.
În ceea ce privește cazul 'furtului secolului', publicațiile moldovenești 'NewsMaker' și 'RISE' au publicat o serie de investigații pe care le puteți citi AICI, AICI, AICI, și AICI.
Ivan Ceban este cetățean al R.Moldova, născut pe 30 iunie 1980 la Chișinău.
A fost membru al Partidului Comunist (PCRM), după care a intrat în Partidul Socialist (PSRM), pe listele căruia a ajuns în Parlament în 2014. Ulterior, a renunțat la mandatul de deputat în favoarea funcției de consilier municipal al municipiului Chișinău. După alegerile prezidențiale din 2016, câștigate de liderul socalist Dodon, Ivan Ceban i-a devenit consilier pentru politică internă, precum și secretar de presă.
În 2018, după ce primarul general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și-a dat demisia pe fondul acuzațiilor de abuz în serviciu în dosarul 'parcarea cu plată', s-au organizat alegeri anticipate, în cadrul cărora Ivan Ceban a luptat pentru funcția de primar. Socialistul a ajuns în al doilea tur de scrutin, dar în cele din urmă a pierdut în fața lui Andrei Năstase, care a câștigat 52,57% din voturi. Ulterior, instanța a declarat nevalide rezultatele alegerilor. La baza acestei decizii, care ulterior a fost aspru criticată de societatea civilă și de partenerii externi, a stat un videoclip publicat de Năastase pe Facebook în ziua votului, care, potrivit autorității, ar fi putut influența alegerea cetățenilor.
Conform rezultatelor alegerilor parlamentare din februarie 2019, Ivan Ceban a devenit din nou deputat și a fost ales în funcția de vicepreședinte al corpului legislativ. Acest lucru a devenit posibil datorită unirii PSRM cu Blocul ACUM, format din PAS și Platforma 'Demnitate și Adevăr', condusă de fostul concurent electoral al lui Ceban la alegerile locale de la Chișinău, Andrei Năstase.
În calitate de primar al Chișinăului, Ivan Ceban are în mod regulat întâlniri cu ambasadorul Rusiei, Oleg Vasnețov, pe parcursul cărora discută 'posibilele modalități de extindere a cooperării'.
Primarul Chișinăului Ivan Ceban, 'un pro-rus, dar care se poziționează ca un politician de centru cu vederi pro-europene', este liderul moldovean cu care se întâlnesc cel mai des liderii politici români. Centrul Român pentru Politică Europeană (CRPE) explică în cercetarea sa de ce politicienii se întâlnesc cu Ivan Ceban, care se folosește de asta pentru PR-ul său politic în R.Moldova. Motivul principal, potrivit CRPE, este următorul: 'România a pariat întotdeauna pe politicieni controversați, precum fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc'.
După cum a menționat CRPE, Ivan Ceban participă la evenimente culturale și concerte în România, respectiv ține discursuri. În ciuda faptului că este considerat un lider pro-rus, în Ceban a avut în 2022 zeci de întâlniri cu lideri politici și șefi de partide din România.
'Campania intensă de PR a lui Ceban în România se explică și prin lipsa oricărei strategii coerente a Bucureștiului în raport cu Chișinăul. De ani de zile, România pariază pe politicieni controversați la Chișinău, mai ales din anturajul oligarhului Plahotniuc. Iar Ivan Ceban este un politician isteț care știe să exploateze inconsecvența României și să marcheze puncte acasă', a subliniat CRPE.
Potrivit CRPE, fuga lui Plahotniuc din R.Moldova și prăbușirea Partidului Democrat, care s-a bucurat de sprijinul Bucureștiului, au lăsat un 'vid' pe flancul central al politicii moldovenești și în preferințele unor lideri politici din București. Iar Ivan Ceban încearcă să umple acest vid și să atragă fostul electorat al Partidului Democrat la alegerile locale din R.Moldova din 2023 și, cel mai probabil, la alegerile parlamentare și prezidențiale.
'Ceban folosește în Moldova orice finanțare primită din România, fotografii sau evenimente de la un stat vecin pentru a convinge electoratul, care este indecis sau nemulțumit de politicile PAS, că nu este chiar un politician pro-rus, ci adoptă o poziție moderată și are voința de a menține un parcurs pro-european', a continuat CRPE.
Ivan Ceban se plânge sistematic că PAS face totul pentru a-i păta imaginea atunci când îl acuză de viziunile pro-ruse.
Pe pagina sa de social media, Ceban a afirmat că scopul principal al PAS, partid 'care a dus întreaga țară la cerșit', este păstrarea cu orice preț a locurilor calde și a menționat că din acest motiv atacurile asupra primăriei şi asupra lui vor continua .
În decizia Trezoreriei SUA de a impune sancțiuni mai multor persoane fizice și juridice din R.Moldova și Rusia se menționează și noul partid fantomă fondat de Ivan Ceban.
Potrivit autorităților americane, această legătură poate fi văzută prin fostul angajat al FSB, consultantul politic Yuriy Gudilin. În timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2020 și a campaniei pentru alegerile parlamentare din 2021, Gudilin a lucrat îndeaproape cu PSRM și cu liderul său de atunci, Igor Dodon. 'Deși încercările de a influența alegerile din Moldova din 2020 și 2021 au eșuat, Kremlinul continuă să organizeze eforturi pentru a readuce la putere un guvern pro-rus'. Recunoscând popularitatea scăzută a vechilor politicieni pro-ruși din R.Moldova, echipa lui Gudilin a oferit sprijin partidului politic de opoziție fondat de Ceban, MAN (Mișcarea Alternativă Națională). 'Aceste eforturi de exercitare a influenței sunt strâns coordonate cu utilizarea de către Moscova a factorului energetic ca armă politică împotriva autorităților moldovenești', se arată în decizia Trezoreriei SUA".
În concluzie, ar trebui să remarcăm că, de obicei, Rusia zguduie situația politică în țările vecine care nu sunt membre ale UE. În R.Moldova s-au desfășurat deja acțiuni de protest în cadrul cărora se cere demisia Guvernului președintelui pro-european. Mai mult, Rusia încearcă să folosească familiarul șantaj cu gaz, întrerupând din ce în ce mai mult aprovizionarea cu gaze. De asemenea, Moscova cooperează activ cu forțele politice locale pro-ruse, extinzând finanțarea activităților lor. Astfel, nu va fi surprinzător dacă vom afla în curând, de pildă, despre pregătirea unei lovituri de stat pro-ruse în R.Moldova, mai avertizează publicația ucraineană sprotyv.info.
