Deși Parlamentul României a votat, în 2018, într-o ședință solemnă, o declarație oficială potrivit căreia România e gata să facă Unirea cu R.Moldova, iată că de-a lungul anului 2022 decidenții politici din vârful statului român nu au găsit de cuviință să emită declarații despre pericolul rusesc care amenință Basarabia, constată Ion Cebanu (PL), consilier în cadrul Consiliului municipal Chișinău.
Podul.md vă prezintă comentariile pe care Ion Cebanu le-a postat pe Facebook:
”Scriu atât de des despre tema războiului pentru că înțeleg nivelul manipulării informaționale în care trăiește tot poporul român. Nici România, cu atât mai puțin RM nu rezonează cu spiritul vremii așa precum o fac Polonia, Balticii, Britanicii și restul lumii libere. La români războiul care se petrece în coasta noastră înseamnă mai mult o temă de reflecție despre cine e mai vinovat un fel de: ”Las’ domnule că și ucrainenii ăștea nu-s cheie de biserică!”.
De unde atâta distanță și indiferență? Nu înțeleg! Câteodată am impresia că americanii din Canada înțeleg mai bine și sunt mai aproape de problemele noastre decât noi înșine. Problema războiului deci nu-i privită ca și problema noastră, chiar dacă au zburat rachete deasupra noastră, chiar dacă gazul s-a scumpit de nu știu câte ori, chiar dacă Kremlinul a spus pe față că vrea să-și ia Basarabia înapoi în URSS, totuna indiferența și răceala sunt monumentale.
Am să încerc să găsesc răspunsul acestei dileme prin niște întrebări retorice:
De ce televiziunile românești vorbesc despre război ca despre cancan fără a aduce în față experți care să explice temeinic rațiunea unor fapte?
De ce intelighenția de la București se complace în teme filosofice și de oricare vrei, mai puțin de cele care sunt actuale?
De ce Parlamentul României, care în 2018 a votat o declarație că e gata să facă Unirea, în 2022 nu are nici o declarație despre pericolul rusesc care amenință Basarabia?
De ce Șoșoacă și restul se pozează cu ambasadorul rus cu atâta veselie?
Când o să găsim răspunsul la întrebările de mai sus și altele, o să înțelegem de ce suntem codașii Europei.
Acum înțelegeți de ce Hrușciov în 1958 a retras de bună voie armata roșie de pe teritoriul românesc?
Asta n-a reprezentat un act de măiestrie diplomatică și nici de bunăvoință sovietică. Cei de la Moscova știu bine metehnele noastre…
Iar astăzi când rușii pierd pe câmpul de luptă la noi mai există voci care explică că aceștea ar avea vreo șansă. Nu vă temeți români, așa cum n-ați vrut să știți de războiul ăsta pe tot parcursul lui, tot așa nici victoria lui n-o să vă recunoască.
Este adevărat, la Chișinău niște bandițăi ar dori o răsturnare de situație, dar slabe sorți de izbândă au.
Așa că putem rămâne mai departe cu musca în nas și cu patriotism lacrimogen oferit la câte o serbare națională, unde ne vom îmbrăca în tricolor din cap până’n glezne și alături de Șoșoacă ne vom exprima duhul de independență guralivă.
Și dacă am știi, câte oportunități am pierdut?!
Din păcate…”.