Liga Studenților a comemorat acest eveniment în 5 orașe ale Țării concomitent, fiind o primă activitate de asemenea amploare a organizației.

Membrii Ligii Studenților au scris cu lumânări anul odios 1812 în cele mai mari orașe românești și au împărțit pliante informative trecătorilor pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la acest eveniment și pentru a crește gradul de cunoaștere asupra acestuia în România și în Basarabia.

În cele două capitale românești, la Chișinău și București, membrii Ligii Studenților au comemorat raptul Basarabiei la ambasadele Federației Ruse prin afișarea lozincii ”Rusia - stat agresor”, la Chișinău fiind amintite și momentele ocupației și a războaielor purtate de statul rus împotriva românilor din 1812, 1940 și 1944, 1991-1992 și anul începerii războiului din Ucraina - 2022, Rusia intenționând să ocupe iarăși Republica Moldova în cadrul războiului de agresiune împotriva Ucrainei.

În Chișinău am făcut un marș cu drapele tricolor spre ambasada statului ocupant. Membrii din București au împărțit pliante în centrul orașului, în preajma Hanului lui Manuc, locul unde s-a semnat Tratatul de pace de la București din 1812 și s-a pecetluit soarta Basarabiei române, iar după au protestat în fața ambasadei ruse.

Membrii de la Iași au aprins lumânări și au depus flori la Troița Basarabiei din Copou (ridicată de Ligă în 1998) și au asistat la o scurtă prelegere despre acest eveniment istoric, activitate însoțită de informarea trecătorilor.

Membrii din Craiova s-au adunat la statuia lui Mihai Viteazul cu tricolorul românesc și au împărțit pliante trecătorilor până la Monumentul Eroilor Independenței.

La Cluj-Napoca activitatea comemorativă a avut loc la Monumentul Eroilor Neamului de pe Cetățuie, unde s-au aprins lumânări în memoria persecuțiilor pe care le-au suferit basarabenii de-a lungul timpului și pentru soarta tragică a acestei provincii.

În ziua de 16 mai 1812, Prutul a devenit pentru prima dată graniță între români. La data de 16 mai 1812 se încheia războiul ruso-turc care a durat 6 ani, din 1806, cu Tratatul de Pace de la București, semnat la hanul lui Manuc Bei. Prin acest act Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus partea de est a Țării Moldovei, denumită integral Basarabia în mod abuziv, doar partea sudică a teritoriului purtând acest nume. Imperiul Otoman a încălcat dreptul internațional căci nu putea să cedeze teritoriul unui stat vasal, care avea un grad mare de autonomie, dar n-a contat pentru Rusia țaristă, care a pretins Basarabia. De atunci au început suferințele pentru populația Basarabiei, care a fost supusă unui proces intensiv de rusificare culturală. 

Administrația, biserica și școala treptat au ajuns să fie exclusiv în limba rusă până în 1918. Teritoriul Basarabiei a fost colonizat în această perioadă de elemente etnice alogene dintre cele mai diverse, însă o pondere mai mare au ajuns să o aibă rușii, ucrainenii și evreii, dar au fost colonizați și germani, francezi, elvețieni, găgăuzi sau bulgari în partea du sud, doar pentru a diminua în statistici procentajul românilor, ceea ce aproape le-a reușit. În pofida acestor politici de deznaționalizare, românii, din mediul rural în special, și-au păstrat limba și tradițiile, astfel ca în anii 1917-1918 s-a reușit edificarea unei intelectualități românești prin lideri ai studențimii basarabene - cum au fost Ion Inculeț și Pantelimon Halippa, care au purtat lupta națională, culminată cu Unirea de la 27 martie 1918. Interesul Rusiei pentru această regiune s-a menținut de-a lungul perioadei interbelice, ca în 1940 și apoi în 1944 să fie reanexată, iar în 1991-1992 să fie din nou atacată de armatele ruse pentru a preveni reunificarea cu România.

16 mai este o zi de tristă amintire pentru națiunea română și o zi de doliu național!