Deputatul PAS Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională și apărare și candidat pentru Primăria Chișinăului, a vorbit pe larg, în cadrul emisiunii „Dosar transnistrean”, găzduită de Radio Chișinău, despre neutralitatea R.Moldova în noul context conflictual regional, arătând că, de fapt, acest statut este extrem de riscant pentru un stat mic. În plus, deși face foarte mult caz de neutralitatea R.Moldova, Rusia nu a respectat-o niciodată, dovadă în acest sens fiind situația din așa-zisa Transnistria.

„Dacă ne dorim pace, trebuie să avem o strategie de apărare bine pusă la punct și o armată bine pregătită. Am avut o situație destul de urâtă, când în 2008 au fost anulate toate facilitățile pentru militari, absolut tot, inclusiv militarii prin contract trebuiau să vină cu merindele de acasă. Și asta nu poate să încapă în nicio logică. Am făcut câțiva pași, anumite facilități pentru militari, dar cel mai important e că investim în sistemul miliar. O să avem două radare noi care vor monitoriza spațiul nostru aerian. Acum avem radare vechi care nu oferă informație completă pe anumite sectoare. Avem nevoie de un sistem de monitorizare mai performant, pentru că lucrurile s-au schimbat... Problema e în producerea lor, din câte cunosc comanda a fost făcută și în viitorul apropiat vom avea aceste două radare care vor acoperi monitorizarea spațiului nostru aerian.

La următoarea etapă Ministerul Apărării are ca obiectiv asigurarea spațiului aerian propriu-zis, care este mai costisitoare. Dacă vorbim despre sisteme de apărare de tip Patriot, ca să acoperi spațiul aerian al R. Moldova e nevoie de două miliarde de euro, foarte scump. Dar sunt și altele, iar noi vom apela la partenerii noștri pentru a avea sisteme de apărare antiaeriene. De fapt peste tot aceasta le solicităm partenerilor, avem nevoie să ne ajute pentru a putea să acoperim spațiul nostru aerian cu tehnologii performante”, a spus Carp.

În ceea ce privește îndelung invocata neutralitate a R.Moldova, Carp a precizat:

„Neutralitatea, din păcate, îți limitează foarte multe acțiuni. De fapt, neutralitatea te împinge să faci singur față tuturor riscurilor. Astfel, trebuie să ne regândim securitatea R. Moldova. Această neutralitate este încălcată de înșiși cei care o promovează, vorbim de Federația Rusă și de acoliții lor de aici. Neutralitatea de fapt nici nu există și desigur că trebuie să vorbim despre alte strategii de securitate pentru viitor.

Un stat mic cel mai bine își poate asigura securitatea făcând parte dintr-o coaliție și R. Moldova va trebui să-și regândească acest statut, este o abordare pur personală… Ca politician, trebuie să încercăm să informăm cât mai mult lumea ca să înțeleagă, pentru că reticența este foarte mare, propaganda informațională formează niște clișee, denaturând de fapt realitățile, pentru că riscurile de securitate pentru R. Moldova vin de fapt din partea Federației Ruse și nu au încetat măcar pentru o zi, de la independență încoace, iar războiul din regiunea transnistreană, de la Nistru, este o demonstrație a faptului că nu s-a respectat niciodată această realitate”.

Chișinăul trebuie să fie pregătit pentru reintegrarea teritorială a Republicii Moldova, din toate punctele de vedere, iar cea mai mare provocare va fi schimbarea mentalității și combaterea efectelor propagandei:

„Trebuie să fim pregătiți pentru ziua în care va apărea posibilitatea de reintegrare. Cel mai mare paradox e că nu am avut nici un document de reîntregire teritorială. Nici din punct de vedere politic, nici economic, nici informațional, cum este reintegrat acest stat, această discrepanță de gândire dintre oameni cum o depășim. Au trecut 30 de ani de atunci și din păcate acest lucru nu a fost făcut. Doar războiul din Ucraina a schimbat modul de gândire la o parte din populație față de ceea ce se întâmplă. Nu în zadar, în trei luni de zile de la începutul războiului, aproape 132 de mii de locuitori din stânga Nistrului și-au perfectat actele naționale. Asta deja denotă că o parte din ei, cel puțin instituțional, încearcă să se reintegreze. Trebuie să avem această strategie, pentru că riscurile sunt mult mai mari decât credem în procesul de reintegrare. Trebuie să avem calcule cât o să ne coste din punct de vedere social, pentru că este vorba de pensii, în domeniul sănătății, infrastructură și multe alte lucruri. Pentru asta trebuie să avem un studiu și să știm exact ce trebuie să facem. Cel mai important e cum apropiem din punct de vedere al gândirii oamenii de acolo”.