Locul meu este acolo unde deranjez cel mai mult
Paul Goma
România
Editorial

Ce frăție!” – Alexandra Căpitănescu trece Prutul: turul „Here To Obey Me” la Chișinău și colaborarea cu Satoshi

După apariția de la „Kaleidoscop”, Alexandra Căpitănescu revine la Chișinău ca parte a turului „Here To Obey Me”, interpretând piesele din albumul său de debut „Choke me”, dar și afirmând legătura strânsă dintre românii de pe ambele maluri ale râului Prut.

Recenta sa colaborare cu Satoshi în piesa „3 puncte” dizolvă orice urmă rămasă a controversei de la „ Eurovision”, cu un mesaj unionist cultural.

Pe 7 noiembrie, la Tekwill

Pe 7 noiembrie, artista și trupa ei au evoluat pe scena de la „Tekwill”, cu un repertoriu de piese pop-rock, metal, alternând între limba engleză și limba română.

Cântecul care i-a asigurat locul 3 la concursul „ Eurovision” în mai – „Choke me”, „HEAT” și „Căpitanu” – au fost punctele de referință ale concertului.

Cunoscută pentru melodiile încăpățânate ce combină elemente operațice cu growl, Alexandra a asigurat o seară plină de energie electrică.

De asemenea, cântăreața a apreciat publicul basarabean și pe Satoshi, care se află acum în turul său european, având un concert la Oradea în acea zi:

„Noi la Chișinău și Satoshi e în România … Ce frăție!”

„Suntem vecini, eu și cu Vlad, el e din Cahul, eu din Galați, ne facem cu mâna de peste Prut.”

Ce a însemnat, de fapt, „3 puncte”

După finalul prestației, în difuzoare răsuna recenta colaborare a celor doi artiști.

Controversa celor 3 puncte oferite de juriul basarabean Alexandra Căpitănescu la „ Eurovision” a stârnit reacții puternice în media și societate, deși artista a afirmat:

„Nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane”

Astfel nu a blamat publicul care îi oferise punctaj maxim în televoting. Prin piesa „3 puncte”, Satoshi și Alexandra Căpitănescu confirmă poziția lor – „…niciuna din echipe vina n-o purta.”

Această piesă a proclamat necesitatea de a lăsa în spate prejudecățile, suportul reciproc al românilor fiind esențial pentru existența și continuitatea poporului.

„De-am merge-n față împreună / N-am mai sta spate în spate”.

În esență, putem conclude că apropierea culturală a românilor este cea mai proeminentă în discuția despre unire.

„Avem aceeași limbă, o istorie, o cultură / Dar din păcate împărțim egal aceeași ură.”

Pentru decenii, artiști valoroși au trecut râul Prut – un punct geografic care nu ne desparte în spirit, iar contemporanii ca Alexandra Căpitănescu și Satoshi reverberă mesajul predecesorilor, deși nu au declarat opinii în vederea unei uniri politice dintre România și Moldova.

Înapoi sus