Fost deputat și fost ambasador al R.Moldova la București, diplomatul Iurie Reniță îl somează pe ministrul Externelor de la Chișinău, Nicu Popescu, să respecte întocmai prescripțiile Convenției de la Viena din 1961, în special articolul 11 al acestui Tratat internațional, care indică principiul parității ca fiind singurul ce reglează numărul de diplomați pe care un stat îi detașează într-o ambasadă.
În lipsa respectării acestui principiu fundamental, s-a ajuns la halucinanta situație ca Ambasada Rusiei de la Chișinău să aibă în exercițiul funcțiunii, oficial, nu mai puțin de 30 de așa-ziși ”diplomați” (adică agenți FSB-GRU), în timp ce R.Moldova are numai 8 diplomați activi în Ambasada de la Moscova. Evident că cei 30 de ”diplomați” sunt numai ceea ce ni se prezintă la vedere, Ambasada Rusiei având însă numeroși angajați legendați în diverse alte modalități.
În condițiile în care Ambasada Rusiei la Chișinău nu este altceva decât un bârlog al FSB-GRU, care coordonează războiul hibrid al Kremlinului în spațiul dintre Prut și Nistru, Iurie Reniță îl somează pe ministrul Nicu Popescu, pe Facebook, să diminueze degrabă numărul așa-zișilor ”diplomați ruși”, reducându-i la numai 8, prin intermediul unei expulzări legitime, atâția fiind și diplomații moldoveni de la Moscova.
Podul.md vă prezintă comentariile lui Iurie Reniță:
În cadrul unei emisiuni la Jurnal TV, pentru a ignora posibilitatea perfect legală de diminuare considerabilă a numărului ‹diplomaților› ruși (agenților secreți) de la Chișinău, absolventul Institutului de Stat pentru Relații Internaționale de la Moscova (MGIMO) a operat cu mai multe tertipuri, specifice instituției diplomatice respective.
‹Nu putem declara mai multe persoane non-grata la Ambasada Rusă de la Chișinău, deoarece același număr de diplomați moldoveni de la Moscova vor fi expulzați și riscăm să rămânem acolo fără colaboratori› - astfel își justifica ‹găselnița diplomatică› actualul șef de la Externe.
N-aș vrea să cred că la MGIMO nu se studiază Convenţia de la Viena din 1961 cu privire la Relaţiile Diplomatice, deși, la drept vorbind, Moscovei nu-i prea convine în mod special articolul nr.11 din acest Tratat internațional, deoarece punerea lui în aplicare diminuează semnificativ prezența lor ‹diplomatică› în statele de interes strategic pentru Kremlin.
De altfel, majoritatea absolută a statelor UE și SUA aplică anume acest articol când e vorba de numărul diplomaților ruși în statele respective, utilizându-se principiul parității. Pentru a înlesni identificarea soluției internaționale, perfect legale în cazul nostru, în strictă conformitate cu dreptul internațional, îi recomandăm insistent ‹celui mai activ ministru de Externe› să studieze atent articolul nr.11 din Convenția susmenționată, care stabilește expres următoarele clauze favorabile pentru Republica Moldova (textul din Convenție):
𝐀𝐫𝐭𝐢𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥 𝟏𝟏
1. În lipsa unui acord explicit asupra misiunii, statul acreditar poate cere ca acest efectiv să fie menţinut în limitele a ceea ce el consideră ca rezonabil şi normal, având în vedere împrejurările şi condiţiile existente în acest stat şi nevoile misiunii în cauză.
2. Statul acreditar poate de asemenea, în aceleaşi limite şi fără discriminare, să refuze a admite funcţionari de o anumită categorie.
Așadar, e la latitudinea exclusivă a statului acreditar (adică a Republicii Moldova) să insiste în fața statului acreditat (adică a Federației Ruse) ca numărul ‹diplomaților› ruși la Chișinău să fie ”rezonabil și normal” și să corespundă exact cu numărul diplomaților moldoveni de la Moscova (în bază de paritate). Conform situației la zi (16.12.2022), la ambasada noastră la Moscova activează 8 diplomați (foto sus / detalii AICI), iar la Ambasada Federației Ruse de la Chișinău se află în exercițiul funcțiunii tocmai 30 (!) de ‹diplomați›, informația respectivă fiind inclusă în Anuarul Diplomatic pentru 2022 publicat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova ( foto jos).
Argumentul lui Nicu Popescu că nu putem reduce numărul ‹diplomaților› ruși la Chișinău echivalează, ca valoare și credibilitate, cu o altă gogoașă, debitată de fostul consilier pentru politică externă al ex-premierilor Vlad Filat și Iurie Leancă că, politic, noi nu mai participăm la reuniunile CSI, doar ca în continuare finanțăm toate structurile acestei organizații regionale, inclusiv televiziunea propagandistică rusească ‹Mir›. Evident că-i vine foarte greu fostului student al lui Serghei Viktorovici Lavrov de la MGIMO să pună în aplicare anume acest articol din Convenție, fără a afecta numărul curent al diplomaților noștri de la Moscova. Motivele? Le cunoașteți și dumneavoastră foarte bine, poate ‹razboiul civil din Transnistria› e principalul impediment?
P.S. Aș avea o sugestie respectuoasă față de unii reprezentanți ai mass-media, care îl ridică în slăvi pe actualul ministru de Externe pentru numărul impunător de vizite peste hotare. Ar fi bine să clarificăm următoarele detalii: Fișa de Post a ministrului de Externe prevede că acesta să aibă deplasări peste hotare, doar nu o face din proprie inițiativă sau cheltuie bani din propriul buzunar, funcția deținută îl obligă. Dacă îl comparăm cu miniștrii de Externe din perioada lui Snegur, Lucinschi, Voronin și Dodon, evident că există o deosebire semnificativă. De încurajat și de susținut e necesar, dar elogiile exagerate ‹dăunează grav sănătății lui› și guvernării din care acesta face parte”.
