Actualitate Internă

Alecu Reniță este convins că dacă Ucraina pierde războiul și Putin ajunge la Chișinău, deportările staliniste din anii 40-50 se vor repeta în R.Moldova / „Trebuie să înțelegem esența acestui regim care a făcut atât rău popoarelor și umanității”

Alecu Reniță este convins că dacă Ucraina pierde războiul și Putin ajunge la Chișinău, deportările staliniste din anii 40-50 se vor repeta în R.Moldova / „Trebuie să înțelegem esența acestui regim care a făcut atât rău popoarelor și umanității”

Invitat la dezbaterea „Decapitarea și dezrădăcinarea neamului prin deportări”, organizată de agenția de presă IPN cu ocazia împlinirii recente a 83 de ani de la primul val al deportărilor staliniste întreprins pe teritoriul fostei RSS Moldovenească, publicistul Alecu Reniță - ale cărui analize și opinii le puteți găsi adesea și în paginile Podul.ro și Podul.md – a evocat drama familiei sale ai cărei membri au fost deportați în valul din 1949, avertizând, în final, că istorica deportărilor se va repeta la indigo în R.Moldova dacă Putin învinge Ucraina și ajunge la Chișinău.

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a avut loc primul val al deportărilor din Basarabia și Nordul Bucovinei, mii de familii fiind strămutate forțat în Siberia și Kazahstanul de Nord. Potrivit lui Alecu Reniță, deputat în Primul Parlament, semnatar al Declarației de Independență,  deportările au vizat, în special, intelectualitatea din localități. Scopul acestora a fost mai ales distrugerea coloanei vertebrale a comunității și inducerea fricii în sânul populației, ca ulterior să accepte mai ușor colectivizarea și preluarea proprietăților.

Potrivit ipn.md, Alecu Reniță a povestit despre drama familiei sale, menționând că bunicii de pe mamă au fost deportați în valul din anul 1949. Ei au fost deportați în regiunea Tiumen, dar el a avut norocul să-i prindă în viață când s-au întors acasă pe rând în 1957 și 1958. „Cel mai strașnic lucru pe care îl țin minte s-a întâmplat în 1963-1964, când urma să fie dat jos Hrușciov. Bunica a venit și l-a întrebat pe tata, el fiind director de școală, dacă se începe foametea ca în 46-47? Tata nu a spus nimic, doar după asta, ea a zis – „ce mai vor să ne ia, că ne-au luat totul – și casă, și masă, și familii, și iarăși ne dau în valul ăsta al foametei”, și-a amintit Alecu Reniță.

Potrivit lui, odată cu deportările care s-au produs în 1941, 1949 și 1951 au fost deportată, de fapt, și memoria colectivă, identitatea și tot ceea ce a însemnat un mod de viață până la ocuparea Moldovei de către Uniunea Sovietică.

 „Acest exil al memoriei a generat atâtea interpretări. Și, da, o componentă a regimurilor totalitare a fost dintotdeauna propaganda. Și îmi amintesc că, poate cel mai dureros ce era pentru oamenii din sat, și din satul nostru au fost deportate 74 de persoane, era că multă lume care avea în spate case confiscate, aveau morți în Siberia, aveau durere – interpretau altfel lucrurile. Comunitatea nouă care apăruse după 1950-1960 deja își interpreta greșit chiar și rudele, și neamurile. Oamenii care au suferit pe nedrept erau interpretați după modelul de propagandă care le infiltra că dacă cineva a fost deportat, înseamnă  că statul a avut motive să o facă. Lucrul acesta a fost cel mai greu pe care l-au suportat cei care au fost deportați”, a subliniat Reniță.

Deportații au suportat, dincolo de Siberia, de foamete, de mari nedreptăți și umilințe, reîntoarcerea lor acasă. În cazul bunicilor săi, o perioadă, casa lor a fost transformată în școală. Imobilul le-a fost retrocedat cu puțin timp înainte de moarte în 1968, dar Alecu Reniță este convins că ambii au murit pur și simplu de „inimă rea”. „Pentru că ei au fost oameni cinstiți. A fost o familie mare. De multe ori se întrebau „Noi ce am furat ceva? Am luat de la cineva măcar un capăt de ață? Am umilit pe cineva?”. Aceste răbufniri ale lor arată o mare traumă colectivă și individuală”, mai arată fostul deputat. 

„Dincolo de crimele uriașe împotriva umanității, aceste masacre și aceste drame umane care s-au produs începând cu 1917 și până la prăbușirea URSS nu au nicio justificare. Este încă o dovadă că orice regim totalitar produce doar nenorociri și dezastre, fără nicio perspectivă nici individuală, nici colectivă, și nici imperială. Trebuie să înțelegem esența acestui regim care a făcut atât de mult rău popoarelor și umanității și să fugim cât mai departe de el. Uniunea Sovietică a renăscut și generează acest război uriaș în Ucraina, pune în pericol pacea pe toată planeta, pune în pericol Europa și libertatea popoarelor. Azi, dacă Putin ajunge la Chișinău, toată rețeaua pe care o are în Republica Moldova va face exact la fel cum au făcut în 1940-1941. Deportările trebuie să ne țină vigilenți și să ne țină cât mai departe de acest monstru care se zbate și nu a dispărut din această parte a lumii”, a mai arătat Alecu Reniță.

Fostul deputat a vorbit despre crimele sovieticilor și prin raportare la prezentul război din Ucraina, arătând că dacă regimul putinist învinge și ajunge la Chișinău, istoria deportărilor se va repeta cu siguranță.

„Dacă Putin ajunge la Chișinău, toată rețeaua pe care o are în Republica Moldova va face la fel ca staniliștii din 1940, 1941, 1949, 1951. Așa va fi. 

Aceste masacre și drame umane care s-au produs începând din 1917 până la prăbușirea Uniunii Sovietice nu au nici o justificare. Este încă o dovadă că orice regim totalitar produce numai nenorociri, dezastre și nu deschide nici o perspectivă, nici individuală, nici colectivă și nici imperială. Trebuie să înțelegem esența acestui regim care a făcut atât rău popoarelor, oamenilor și umanității și să fugim cât mai departe.

Deportările înseamnă un clopot despre care mulți cred că este fără limbă, adică nu bate, dar aceste clopote bat în surdină și trebuie să ne țină vigilenți, trebuie să ne țină cât mai departe de acest monstru care încă se zbate și nu a dispărut din această parte a lumii”, a atenționat Alecu Reniță.

 

"Podul" este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.

Dacă v-a plăcut articolul vă invităm să vă alăturați cu un like comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook Podul.

Acest articol este proprietatea Podul.ro și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a continutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.