The Insider (Rusia) și numeroase pagini de Twitter relatează că Dmitri Rozogin, controversatul fost șeful al agenției spațiale ruse Roscosmos, este unul dintre cei cinci răniți cu care s-a soldat un bombardament recent asupra unui hotel din Donețk. Un alt rănit este președintele guvernului din așa-zisa Republică Populară Donețk, Vitali Khotsenko, iar garda de corp al lui Rogozin ar fi decedat. 

Rogozin, care a înaintat în anii 1990, când era membru al Dumei de Stat, chiar o inițiativă legislativă privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă, ar fi suferit răni la cap, în zona feselor și în zona șoldului, fiind lovind de mai multe schije. A fost spitalizat, dar viața sa nu este în pericol.

În momentul bombardamentului, Rogozin se afla în restaurantul „Shesh-Besh" de la primul etaj al hotelului, unde își sărbătorea ziua de naștere (este născut pe 21 decembrie 1963).â

Rogozin s-ar afla în zonă pentru a oferi consultanţă militară celor două regiuni separatise din Donbas ocupate de Rusia, Lugansk și Donețk. 

El afirma în luna martie că Moscova este capabilă să distrugă țările NATO în 30 de minute în cazul unui război nuclear, iar în luna iunie amenința din nou cu arma nucleară, folosind cuvinte urâte la adresa românilor, bulgarilor și muntenegrenilor, după ce avionul care ar fi trebuit să-l ducă pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în Serbia nu a primit permisiunea de a traversa spațiul aerian al mai multor țări balcanice.

Într-un mesaj postat pe Twitter, Rogozin spunea că rachetele SARMAT sunt bune pentru că nu ar avea nevoie de „permisiunea” „românilor răzbunători”, „bulgarilor fricoși” sau „muntenegrenilor care au trădat istoria” pentru a zbura către țintă.

Rogozin a fost implicat direct în conflictul transnistrean, aşa cum afirmă chiar el în cartea sa „Duşmanul poporului”, precizând că a luptat cu arma în mână în războiul din Transnistria, în 1992, împotriva moldovenilor şi a „fasciştilor români”.

De altfel, după conflictul transnistrean, Dmitri Rogozin s-a implicat în politica rusă. În 1997 devine membru al Dumei de Stat, tot atunci a înaintat o iniţiativă legislativă privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă.

Vizitele sale în Republica Moldova au generat de fiecare dată controverse. În calitate de co-preşedinte al comisiei guvernamentale moldo-ruse el nu a ezitat să transmită cu orice ocazii mesaje controversate autorităţilor moldovene.

Rogozin a pledat mereu pentru o apropiere mai mare a Moldovei de Rusia, a criticat curentul unionist din Moldova şi nu s-a sfiit să ameninţe autorităţile de la Chişinău când acestea negociau Acordul de Asociere cu UE.

În 2008, el a devenit un nume cunoscut la nivel internaţional, după ce a fost numit ambasador al Rusiei la NATO şi s-a remarcat prin critici dure la adresa Alianţei şi a politicii sale de extindere, în special în ţările baltice. De asemenea, el a criticat NATO pentru apropierea de Kiev şi a ameninţat Ucraina cu secesiunea estului rusofon.

În iulie 2017, România nu a fost de acord să-i permită lui lui Rogozin, pe atunci vicepremier, tranzitarea spațiului său aerian, situație care a determinat o reacție furibundă din partea politicianului. „Autoritățile României au supus pericolului pasagerii avionului S7, femei și copii. Combustibilul era suficient doar până la Minsc. Așteptați răspuns, nemernicilor”, a scris Rogozin pe contul său de Twitter, afirmând ulterior, într-un interviu, că România a devenit „o marionetă a Statelor Unite” și care, „contrar simţului realităţii şi intereselor sale de securitate, a amplasat pe teritoriul său sistemul de apărare antirachetă".