Alecu Reniță îi mobilizează pe basarabeni pentru ziua istorică de 20 octombrie: "Cu un scor de 60-70% pentru integrarea în UE, vom avea toate argumentele să așezăm în banca lui nucleul rusofil și să spunem că următorul referendum va fi de aderare la NATO! Visul meu e ca în Transnistria să fie o bază a Alianței Nord-Atlantice, iar astfel toată regiunea va căpăta un echilibru"

Mircea Savin
Oct 6, 2024

Ex-deputatul Alecu Reniță - semnatar și votant al Declarației de Independență a Republicii Moldova, își exprimă speranța că la referendumul din 20 octombrie va fi un vot masiv în favoarea integrării în Uniunea Europeană.

În acest context, fostul parlamentar atrage atenția că referendumul din 20 octombrie reprezintă o etapă-cheie, dar una intermediar[ în ceea ce privește ruperea definitivă a Republicii Moldova de "lumea rusă". Următorul pas, în viziunea unionistului Alecu Reniță, trebuie să fie cel al integrării statului în NATO pentru a fi asigurată complet securitatea cetățenilor.

Afirmațiile au fost făcute de Alecu Reniță pe parcursul celei mai recente ediții a podcastului Reflector, realizat de jurnalistul Eugen Cișmașu.

Eugen Cișmașu: Cum credeți că așteaptă Chișinăul referendumul? Și aș vrea să vă referiți la ambele planuri, planul vizibil, superficial și planul invizibil pour les connaisseurs. Referendumul este foarte important. Cum e așteptat? Cu interes, cu entuziasm, cu rezervă, cu scepticism, cu toate la un loc?

Alecu Reniță: Cu toate la un loc. Este un amalgam ca percepție publică, dar există și câteva dominante. Așadar, o tabără, cred că peste 50%, este legată, fie direct, fie indirect de România și de Uniunea Europeană, fiindcă pentru mulți dintre cei de aici Uniunea Europeană e de fapt și sinonimă cu România, ca să vorbim deschis, adică nu prea fac o diferențiere. Însă, din păcate, mulți basarabeni își camuflează, de exemplu, sentimentele lor deschise față de România, fiindcă nimeni de aici nu are garanția că Putin nu va pune frontiera pe Prut. Orice garanții care vin din stânga, din dreapta, noi le ascultăm, dar eu personal nu cred în ele, fiindcă așa au crezut și bunicii noștri în 1940, când a venit Carol al II-lea și a garantat că nicio palmă din pământul României nu va fi cedat, că Nistrul este zid de foc și multe alte chestii, iar asta era de Bobotează pe 6 ianuarie 1940 și oamenii noștri s-au dus, au pus mâna mai departe pe uneltele de lucru și lucrau ferm convinși că dacă rușii încearcă ceva îi îneacă acolo. N-au trecut nici 6 luni și noi am văzut ce s-a întâmplat pe 28 iunie 1940.

Eugen Cișmașu: Deci există o prudență cimentată istoric, ca să zic așa, în Basarabia.

Alecu Reniță: Exact. Iar eu de câte ori încerc să-i conving chiar pe oamenii în care am toată încrederea, fie că vorbesc cu cei de la nord, de la sud, de la centru, ei au această prudență. Gândul lor de bază este că nouă o să ne dispară această spaimă în momentul când o să vedem frontiera (României - n.red.) nu pe Prut, dar pe Nistru sau dincolo de Nistru dacă e vorba și de Transnistria. (...) Așadar, această prudență este, cum ai spus, cimentată istoric, iar noi de aceea și spunem: "Vrem în NATO, vrem în România, fiindcă România înseamnă NATO!". Uniunea Europeană este puțin altceva decât NATO. Iar aici se încearcă să se schimbe accentele (abordarea pe subiect - n.red.). Bine, populația nu prea face mari diferențe între Uniunea Europeană (și NATO - n.red.), iar ei cred că Uniunea Europeană te și apără. Te apără economic, te apără cum vrei, dar militar l-am întrebat pe un demnitar de aici: "Spune-mi, te rog, câți militari are Uniunea Europeană ca entitate comunitară?". Unde sunt? Noi nu avem niciun militar dacă o iei la modul serios. De aceea noi de mulți ani pledăm pentru integrarea în NATO. Iar visul meu este ca NATO să intre în Basarabia. La fel visul meu e ca acolo unde sunt depozitele, cazarmele din Transnistria - pe care le cunosc - să fie o bază NATO. În momentul când în stânga Nistrului va fi o bază NATO, toată regiunea capătă un echilibru, fiindcă rușii nu vor mai folosi propaganda, războiul hibrid, toate minciunile pe care ei le bagă.

Eugen Cișmașu: Nu vor mai avea un cap de pod.

Alecu Reniță: Nu vor avea, iar pe cale de consecință ei vor trebui practic să își mute toate instrumentele, tot arsenalul lor la 1000 de kilometri. Și ținând cont că Ucraina nu mai poate fi un prieten de-al lor 100-200 de ani, oricum degrabă nu va fi, noi, neamul românesc, România, căpătăm pentru prima dată un scut și dinspre est, căci noi n-am avut acest scut dinspre est decât prin cuvinte cum sunt cele "zid de foc", dar când a venit momentul ați văzut cum s-a întâmplat.

Eugen Cișmașu: Și dintr-o dată NATO ar fi un deziderat realizabil după consfințirea primului pas, modificarea Constituției și demararea negocierilor privind integrarea în Uniunea Europeană.

Alecu Reniță: Acest referendum înseamnă de fapt, pentru lumea care înțelege, ruperea definitivă de "lumea rusă". Și în momentul când noi, dacă am putea să mobilizăm toată populația de aici, populația românească în primul rând, și am lua un scor de 60-70% pentru acest obiectiv, noi o să avem toate argumentele ca mai departe acest nucleu rusofil, acest nucleu plătit de la Moscova să-l așezăm în banca lui, în mod civilizat evident, și să spunem că următorul referendum o să-l facem tot noi și o să fie de aderare la NATO. (...) Deci avem Uniunea Europeană, avem NATO și se diminuează acest grup agresiv, masiv, plătit de către Moscova.

Eugen Cișmașu: Ce pronostic dați pentru referendum? Și ce credeți că se va întâmpla pe termen scurt după luna octombrie?

Alecu Reniță: Noi în prezent suntem foarte divizați, mă refer la toată tabăra românească din Basarabia. Trebuie să se cunoască că după ce au intrat aici partidele din România, fiecare a încercat să-și ia un grup de oameni și să-i facă membri de partid, fie la PSD, fie la PNL, fie la alte partide. Dar acesta e un subiect aparte și pe noi ne doare foarte mult pentru că noi am fost o mișcare unitară, iar pentru noi singurul partid era reîntregirea țării. (...) Acum, noi, deputații din Primul Parlament, am dat tonul și am lansat un apel către cei supărați, către cei nemulțumiți să lase toate (nemulțumirile - n.red.) deoparte. Dacă nu vă place guvernarea, dacă nu vă place PAS e una, dar separați lucrurile și mergem pe ideea de referendum, care înseamnă pentru noi ruperea de lumea rusă. Atât! Iar noi, cei care avem un cuvânt de spus în spațiul public, vrem să mobilizăm, chiar dacă ei se tem (guvernarea PAS - n.red.) că atunci când pledăm pentru referendum vom spune că există și calea mai scurtă de a fi în UE și NATO (Unirea - n.red.). E un subiect aparte. Din păcate, a fost încurajată și din partea dreaptă a Prutului o bruiere a mesajului românesc. Există o înțelegere ca subiectul Reîntregirii să fie scos din spațiul public.

Eugen Cișmașu: Dar trecem hopul și cine știe, poate-l repunem pe tapet.

Alecu Reniță: Noi mergem acum cu acest referendum ca să spunem "adio, lumii ruse!", iar pasul următor e să vedem cine va fi și la București (în urma alegerilor din acest an - n.red.). (...) Și trebuie spus că nu există europeni mai mari decât cei care doresc Reîntregirea țării.

Vedeți video:

"Podul" este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.

Dacă v-a plăcut articolul vă invităm să vă alăturați cu un like comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook Podul.

Acest articol este proprietatea Podul.ro și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a continutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.