Jurnalistul român Cristian Tudor Popescu a subliniat cât este de important ca Armatele României și Republicii Moldova să fie consolidate, atât ca tehnică militară, cât și din punctul de vedere al calității, inclusiv morale, a personalului. În acest context, CTP a precizat că Republica Moldova este foarte importantă și din rațiuni geostrategice, ceea ce se reflectă, printre altele, prin prisma resurselor semnificative investite de Rusia pentru a o deturna de pe parcursul european. 

Întrebat de ce este important pentru România ca Republica Moldova să nu cadă în ghearele Federației Ruse, CTP a replicat: "Republica Moldova este ca un organ intern vital, ca o inimă, dacă vreți, a României aflată în afara organismului".

Din această perspectivă, gazetarul român a vorbit despre posibilitatea ca România să intervină chiar și militar pentru apărarea Republicii Moldova, așa cum și președintele francez Emmanuel Macron a transmis că ar putea face în cazul în care trupele ruse avansează în Ucraina spre Odesa. 

În ceea ce privește în mod particular Armata Republicii Moldova, CTP a atras atenția că aceasta trebuie consolidată atât pentru a nu exista infiltrați în cadrul ei care să dea o eventuală lovitură militară de stat împotriva guvernării pro-europene, cât și pentru a o face să reziste pe termen scurt în situația unui atac al Rusiei până sosesc ajutoarele din plan extern. 

Afirmațiile au fost făcute de Cristian Tudor Popescu pe parcursul unei ediții recente a podcastului #raport, realizat de jurnalistul Nicolae Chicu pentru publicația noastră. 

Nicolae Chicu: Suntem bombardați practic într-un război informațional de amploare. E la turație maximă în ultimele zile. Vedeam recent conferința de presă organizată de șeful poliției și șefa procuraturii anticorupție, în care ne-au anunțat că doar în luna septembrie a anului curent au venit din Rusia 15 milioane de euro pentru a cumpăra alegători. Au fost documentați 130.000 de potențiali alegători care au fost deja corupți, 50.000 de activiști în teritoriu. Practic Putin vrea să ne cumpere la bucată. 

CTP: Asta este mită, nu cumpărare. Este șpagă, cum se mai spune. Războiul informațional, arma asta a diversiunii, a propagandei, a manipulării e în clipa de față pe același plan cu dronele și cu rachetele. Și poate să facă la fel de mult rău. Este impresionant pentru mine să văd ce sume investește Kremlinul în clipa de față în încercarea de a deturna parcursul Republicii Moldova către Uniunea Europeană. Asta arată că este importantă Moldova din punct de vedere evident geostrategic, militar. Altfel, nu-i pasă Kremlinului de locuitorii de pe aici. Depinde acum cât de coruptibilă este populația. Din câte știu e un nivel ridicat al corupției ca și în România de altfel. Am văzut și mi se pare semnificativ faptul că în procedura, în operațiunea de vetting prin care sunt verificați, testați chiar, inclusiv procurorii anticorupție pentru a rămâne în funcții, mulți nici măcar nu au vrut să se supună acestei proceduri. Și-au dat demisia. Au fugit pur și simplu. E limpede de ce. Este o mare problemă pentru că pe unde a dominat comunismul, cum a fost aici cazul bolșevismului, gradul de corupție indus de genul ăsta de societate este imens. Am văzut asta și în România după 1990. Iar corupția este o vulnerabilitate de securitate majoră a unei țări. Sigur, se poate lupta împotriva ei, nu poate fi eradicată, dar poate să fie diminuată. Și știți ce este important? Să se schimbe atmosfera din țară, adică să apară așa un soi de curent în societate de tipul "Bă, nu mai merge cum a mers! Asta parcă nu mai pot s-o fac chiar așa". Asta e chiar mai important decât ce poate să facă poliția, procuratura, organele în drept. Trebuie să se schimbe atmosfera în societate și cred că se merge serios în direcția asta în Moldova. De asemenea, tot o moștenire a sistemului bolșevic e faptul că toate organele statului, toate instituțiile statului sunt infiltrate atât cu persoane corupte și coruptibile dintre cetățenii țării, cât și cu agenți străini. 

Nicolae Chicu: Am avut cazul Gorgan, fostul șef al armatei. 

CTP: Era cetățean rus? 

Nicolae Chicu: Cred că nu. 

CTP: Așadar, cetățean al Republicii Moldova. Iată că domnul Stoianoglo, candidatul socialiștilor, se găsește acum cu cetățenie română, lucru pe care i-l reproșa domnul Dodon Maiei Sandu acum câțiva ani, spunând că nu se poate în calitate de președinte să ai și cetățenia altei țări. 

Nicolae Chicu: Mai nou îi zicea că e trădătoare. 

CTP: Ei, iată că domnul Gorgan, care în clipa de față este judecat pentru spionaj în favoarea Rusiei, nu era cetățean rus și era șeful statului major al Republicii Moldova. Asta nu l-a împiedicat să spioneze pentru Rusia. Aici nu este vorba de a avea cetățenia unei alte țări, recte a Rusiei. De pildă, dacă ar fi fost vorba de o cetățenie rusă a Maiei Sandu, mai deschidea gura domnul Dodon? Nu. Deci problema aici nu e despre a doua cetățenie, ci despre a doua cetățenie română. Asta e cât se poate de limpede. Am văzut că domnului Ohladciuc, care a fost adjunctul lui Gorgan și care a condus statul major în prezent, nu i s-a reînnoit contractul care expira acum. Nu știu din ce motive. Din câte am văzut, activitatea lui a fost orientată către NATO, către Uniunea Europeană, are o altă atitudine decât Gorgan, dar dacă nu i s-a mai reînnoit, or fi știind organele de ce nu au făcut asta. E extrem de important ce se întâmplă cu armata în Republica Moldova. De ce? Republica Moldova are o armată mică cu care nu poate lupta cu un adversar, de pildă, de talia Rusiei. Dar știți ce se poate face cu o armată chiar mică? Se poate da o lovitură de stat militară care poate să fie pusă la cale din exterior (în cazul în care reprezentanții armatei sunt coruptibili precum Gorgan - n.red.), pentru că există mai multe moduri de a ocupa o țară. Poți s-o faci, de pildă, așa cum s-a întâmplat în Crimeea, prin acțiune hibridă cu trădători din interior și nu se trage niciun foc de armă. Asta e mai greu de susținut în plan internațional, pentru că se poate spune oricând "Eram așteptați aici. Toată lumea ne-a așteptat cu brațele deschise. După cum vedeți, n-a fost nicio opoziție, nu s-a tras niciun foc de armă, deci nu e nicio problemă. Nu e un rapt. Nu este o ocupare forțată a teritoriului țării respective". Sau există posibilitatea să te opui, să lupți, chiar dacă ești inferior - atât ca forță, ca armament, cât și oameni - țării invadatoare. Situația e alta în clipa în care sunt nevoiți să lupte, să te atace militar, să tragă cu rachete. Situația pe plan internațional nu mai poate fi prezentată că au fost așteptați cu brațele deschise. Este o deosebire importantă și eu sper că atât Republica Moldova, cât și România să facă mult mai mult pentru dotarea forțelor armate pe care le au în clipa de față, atât uman, cât și tehnic. În România, de pildă, există și această filosofie liniștitoare "Domnule lasă că ne apără NATO". NATO te apără dacă ești în stare să te aperi și singur. Până vin ei trebuie să știi să te aperi și singur. Nu vine NATO tu stând la cârciumă și așteptând să vină să te apere NATO. Nu e așa. Apoi Republica Moldova, chiar dacă are o armată foarte mică și chiar dacă nu va putea să fie la un moment dat foarte performantă din punctul ăsta de vedere, totuși trebuie să aibă o armată, după părerea mea, foarte bine dotată. Asta se poate face. Numeric e mult mai greu, dar poți să dotezi armata tehnologic, astfel încât să poți față să poți face față un număr de zile, de săptămâni unei invazii din exterior, pentru că acest lucru este important. 

Nicolae Chicu: Zilele trecute l-am văzut pe Valeri Klimenko din partidul lui Șor, care l-a chemat în mod direct pe Putin să salveze vorbitorii de rusă. I-a zis că sunt chinuiți de români. 

CTP: Nu a zis că este genocid? Ce să ne mai încurcăm? E o metodă tipică pe care rușii o aplică peste tot în spațiul ex-sovietic. Se găsește cineva pe acolo, fie în Moldova, fie în Ucraina, fie în Georgia (care să reclame o așa-zisă persecuție asupra rușilor - n.red.). Apropo, în Georgia, vedeți cam cum ar arăta Republica Moldova dacă ajunge să controleze puterea Ilan Șor. Echivalentul lui Șor în Georgia este Ivanishvili, care de fapt controlează în clipa de față Partidul Visul Georgian aflat la putere și, după cum vedeți, pune toate frânele cu putință pentru a împiedica Georgia să urmeze, la rândul ei, parcursul european. Deci cam asta s-ar întâmpla cu Republica Moldova dacă acest Șor ar ajunge la la putere. Lucrurile se fac pe față și sunt posibile să știți și acolo. Rușii nu au nevoie de multe motive ca să invadeze, ca să atace fie informațional, fie propagandistic, fie armat o țară. Nu au nevoie de multe motive. De pildă, dacă s-ar pune problema să intre în România, în România n-au ruși, n-au vorbitori de rusă pe care să-i apere, în legătură cu care să se plângă cineva (că sunt asupriți - n.red.) și atunci, de pildă, se poate găsi pe aici, în România, cineva care să spună: "Domne', cuvintele de origine slavă din limba română sunt asuprite". 

Nicolae Chicu: Sau să o apere pe Șoșoacă.

CTP: Sau să o apere pe Șoșoacă, exact. 

Nicolae Chicu: Sunteți optimist sau pesimist în legătură cu viitorul Republicii Moldova? 

CTP: Nu știu dacă ce spun acum poate fi calificat drept pesimist sau optimist. Viitorul Republicii Moldova va fi totuna cu viitorul României și al Europei. 

Nicolae Chicu: Dar de ce contează pentru România ca Republica Moldova să nu cadă în ghearele Federației Ruse? 

CTP: În primul rând, pentru că Republica Moldova este ca un organ intern vital, ca o inimă, dacă vreți, a României aflată în afara organismului. Asta este în clipa de față. În clipa în care Republica Moldova ar fi de pildă atacată, ce face România? Există posibilitatea 1940, de de a nu face nimic cum s-a întâmplat atunci, nu s-a tras un foc de armă, a fost ocupată de rușii lui Stalin. Acum ce poți să faci? Nu poți să folosești NATO, pentru că Moldova nu este membră NATO și atunci nu se poate activa activa Articolul 5 în cazul Moldovei. Și atunci ce poți să faci? Există posibilitatea ca România să susțină cu titlu propriu Republica Moldova în cazul atacării ei de către Rusia. Adică nu angajează NATO și angajează exclusiv resurse, armament și forțe armate ale României. Există această posibilitate. De exemplu, declarațiile lui Macron cu privire la trupe franceze care să se ducă în Ucraina puteau fi și în afara NATO. Ele au fost evocate ca o decizie în afara NATO, exclusiv a Franței. Dacă se ajunge la Odesa, spunea Macron, atunci e cazul să avem și intervenție cu trupe terestre. NATO la momentul respectiv s-a distanțat de declarațiile lui Macron. Iar Macron a spus: "Putem să o facem și cu trupe franțuzești". Așadar, există și această posibilitate ca România să se solidarizeze cu Moldova în fața atacului Rusiei.

Vedeți video: