Pe paginile de ”socializare” pro-Kremlin a început să circule o postare care conține o înregistrare video ce prezintă un așa-zis ”miting” al ”susținătorilor normalizării relațiilor cu Rusia”, care a avut loc în capitala bulgară Sofia, la 10 decembrie.

Autorul postării susține că a fost vorba de ”un miting de masă” al cetățenilor bulgari împotriva livrărilor de arme către Ucraina, totodată aceștia militând pentru o apropiere de Rusia. Se afirmă în mod clar și fără echivoc că protestul ar fi fost ”un miting de masă”.

Cu toate acestea, postarea este una manipulatoare, întrucât până și sursa reală a informațiilor privind protestul – agenția TASS, al cărei raport a fost preluat de multe instituții media, site-uri și pagini de socializare, inclusiv de ziarul Izvestia – nu cataloghează ”miting de masă” o adunătură la care au participat cel mult 200 de persoane. 

Populația actuală a Bulgariei este de aproximativ 7 milioane, iar capitala țării nu depășește 1,7 milioane de locuitori, adică cifra de 200, sau chiar 2000 de persoane este neglijabilă și nu face decât să ateste nivelul scăzut de susținere a organizatorilor mitingului.

În ultimele luni, susținătorii lui Putin din Bulgaria au pus la cale diverse acțiuni. Bunăoară, pe 26 noiembrie, în 20 de orașe ale țării au avut loc proteste împotriva acordării de asistență militară Ucrainei, dar chiar și atunci, doar câteva sute de persoane s-au adunat la mitingul din centrul Sofiei. 

Evident, obsesia propagandiștilor ruși este aceea de a inventa ”susțineri externe” pentru cauzele lor, folosind, de cele mai multe ori, fotografii sau filmulețe de la manifestații care nu au nici cea mai mică legătură cu evenimentele recente, umflând în mod deliberat numărul așa-zișilor ”protestatari”. 

De exemplu, în august 2022, pe rețelele de socializare a circulat o fotografie cu legenda "Putin, salvează lumea". De fapt, un grup mic de putiniști i-a cerut lui Putin “să salveze lumea”, dar asta nu s-a întâmplat în august 2022, ci pe 11 iunie 2015. În 2022, la ”modă” a fost și o postare care insista că australienii ar susține Rusia ”în masă”, motiv pentru care ar protesta pretutindeni. În realitate, era vorba despre o acțiune propagandistică regizată prin intermediul unui grup minuscul de cazaci care trăiesc în Australia. Numărul protestatarilor a fost foarte mic. 

În plus, au existat multe cazuri de falsificare totală, când evenimente care au avut loc cu mai mulți ani în urmă și din diferite motive au fost prezentate ca evenimente actuale legate de invadarea Ucrainei – cum a fost cazul, de exemplu, cu presupusa acțiune de susținere a Rusiei organizată la Belgrad. De fapt, această ”acțiune” s-a dovedit a fi un carnaval din orașul german Köln, eveniment organizat în 2013.

Într-un alt caz, propagandiștii au publicat o postare despre așa-zisa ”primire negativă” a refugiaților ucraineni în Armenia, deși, de fapt, chiar și acel videoclip arăta clar că doar câteva persoane făceau declarații antiucrainene. Nemulțumirea câtorva cetățeni nu poate reflecta în niciun caz  atitudinea întregului popor, cu atât mai puțin a statului armean.