Ucrainei ar trebui să i se permită să lovească obiectivele militare de pe teritoriul Rusiei, în timp ce respinge atacurile trupelor ruse asupra infrastructurii sale critice, a declarat ministrul leton de Externe. Dar aliații, inclusiv SUA, au fost reticenți în a furniza Ucrainei arme ce pot lovi Rusia.
"Ar trebui să le permitem ucrainenilor să folosească arme pentru a ținti amplasamentele cu rachete, respectiv zonele de unde sunt lansate acele operațiuni", a declarat marți ministrul leton de Externe, Edgars Rinkevics, prezent la București pentru reuniunea omologilor din cadrul NATO. Aliații "nu ar trebui să se teamă" de escaladare, a adăugat acesta,
Deși SUA nu au impus restricții cu privire la modul în care să fie utilizate armele de către ucraineni, au refuzat până în prezent să furnizeze Ucrainei arme cu o rază suficientă pentru a lovi obiective de pe teritoriul Rusiei.
Administrația Biden a oferit Ucrainei arme din ce în ce mai sofisticate, inclusiv sisteme de rachete cu lansare multiplă, dar oficialii au refuzat să furnizeze Sistemul de rachete tactice al armatei, cunoscut sub numele de ATACMS, reticență exprimată de oficialii americani pe fondul capacității acestui tip de armament de a lovi ținte din interiorul Rusiei.
Totodată, Washingtonul a refuzat până acum să ofere avioane de luptă, subliniind evaluările conform cărora asta nu ar îmbunătăți perspectivele Ucrainei. De asemenea, furnizarea armelor cu rază mai lungă de acțiune a stârnit îngrijorarea că războiul ar putea escalada, respectiv s-ar putea extinde inclusiv prin atragerea NATO în conflict.
Aceste preocupări sunt împărtășite de Michael McCaul, republicanul din Texas care urmează să preia funcția de președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților a SUA, odată ce GOP va prelua controlul camerei în ianuarie. Într-un interviu, acesta a precizat că astfel de atacuri ar eroda sprijinul public pentru Ucraina.
Loviturile asupra teritoriului Rusiei "ar declanșa un răspuns masiv din partea Rusiei, iar asta cu adevărat ar escalada situația", a declarat McCaul pentru Bloomberg News.
"Trebuie să cântărești cu atenție reacția uriașă, respectiv opinia publică mondială. Ucrainenii au făcut o treabă fenomenală fiind de partea dreaptă a acestei probleme, cu opinia publică în favoarea lor. Acesta ar fi un pas poate prea departe", a continuat republicanul.
Pe de altă parte, Rinkevics a menționat că alte câteva state din cadrul NATO consideră că, în general, Ucraina nu ar trebui să aibă constrângeri cu privire la modul în care folosește armele, dar acest lucru depinde în cele din urmă de fiecare națiune în parte atunci când decide ce armament să furnizeze Kievului.
Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că unele țări pun pe tapet problema dacă aliații ar trebui să furnizeze arme fără a impune condiții, deși "consensul nu s-a schimbat". Încă de la începutul războiului, Kievul a pledat pentru a primi arme fără "avertismente politice", a adăugat Landsbergis.
Italia pare să figureze printre statele ce sunt în dezacord cu abordarea Letoniei. Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a declarat pentru Bloomberg că "nu vrem probleme cu celelalte țări", precizând totodată că "nu suntem în pericol în mod direct".
"Suntem împotriva unei escaladări a conflictului", a mai zis acesta.
Infrastructura ucraineană critică a fost lovită cu rachete de hoardele Kremlinului, milioane de oameni fiind lăsați fără surse sigure de energie și apă în mijlocul iernii. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că Ucraina ar trebui să se aștepte la mai multe astfel de atacuri, mai ales că Rusia pierde teren pe câmpul de luptă. În timpul întâlnirii de două zile de la București, aliații urmează să discute despre sprijinirea Ucrainei cu mai multe sisteme de apărare aeriană și alte echipamente. (sursa: Bloomberg)
