Jurnaliștii Nokta.md au analizat problema revenirii numelor istorice sau a redenumirii localităților, străzilor și a toponimiei locale din așa-zisa Găgăuzia. După cum s-a constatat, subiectul redenumirii străzilor sovietizate este o problemă foarte sensibilă pentru găgăuzi. Cei mai mulți dintre ei nici nu vor să audă de acest lucru, invocând tot soiul de pretexte.
Opozanții redenumirilor fac tot felul de afirmații de genul: "nu este timp", "ar fi mai bine să construim drumuri", "oamenii nu au locuri de muncă", "satele se golesc" - "tinerii pleacă", "trebuie să schimbăm documentele", "Lenin este și istoria noastră", "în Rusia ne vor înțelege corect", "să se termine războiul", "de ce mai avem nevoie de schimbare". Acestea sunt, în mare, ”argumentele” pe care le invocă găgăuzii.
„Problemele socio-economice apar, desigur, și au afectat întotdeauna capacitățile și conștientizarea oamenilor în diferite grade. Dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să uităm complet de propria istorie și de problemele umanitare în general, apărând uneori mai mult pe cele ale altora decât pe cele proprii”, scrie jurnalistul Ivan Kapsamun pentru Nokta.md
Din nefericire, în anii puterii imperial-sovietice a avut loc o erodare a identității unor găgăuzi. Credința falsă că găgăuzii îi datorează ceva țarului rus pentru pământurile din zona Bugeac, Holodomorul din 1946-47, exilurile și alte crime săvârșite în primii ani ai bolșevicilor, iar apoi decenii de propagandă sovietică, care a fost înlocuită mai târziu de "Goebbels-TV-ul" lui Putin, a provocat daune enorme. Teoretic, găgăuzii se consideră găgăuzi, dar în practică copiii își cunosc din ce în ce mai puțin limba maternă. Autonomia creată a găgăuzilor din Republica Moldova, de fapt, nu face față sarcinii sale principale - conservarea și dezvoltarea poporului. Dansurile și tradițiile - este un lucru bun, dar nu este suficient. Este nevoie de o politică umanitară sistematică, inclusiv de schimbări totale în toponimia locală. Chiar și acest lucru semnifică o restaurare a memoriei istorice.
Dacă mergeți cu mașina prin așa-zisa Găgăuzia și sunteți atenți la numele străzilor, aleilor, monumentelor și alte toponimii, veți avea impresia că nu vă aflați în Găgăuzia și nici măcar în Republica Moldova, ci undeva în Rusia. Străzile Lenin, Marx, Kirov, Voroșilov, Sovetskaia, Proletarskaia, Budennogo, Lazo, Komsomolskaia, Matrosova, Frunze, Gagarin, Chkalov, Kotovskogo, Pușkin, Lermontov, Gorki, Kutuzov, Suvorov etc.
Probabil că nu toate orașele din Rusia însăși se pot lăuda cu o asemenea cochetărie imperial-sovietică precum o fac găgăuzii. Monumentul lui Lenin de lângă clădirea Comitetului Executiv al Găgăuziei Yeri, care se află vizavi de Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Comrat, rămâne cu siguranță un simbol al marasmului. Tătuca Lenin, la ordinul căruia au fost distruse sute de biserici, chiar și o sută de ani mai târziu continuă să se uite la frumoasa catedrală, la care opresorii săi, slavă Domnului, nu au ajuns.
Actuala generație a autorităților găgăuze în toți anii de existență a așa-zisei autonomii (începând din 1994) nu a îndrăznit nici măcar să se atingă de toponimia locală. Nu de dragul nimănui, ci de dragul ”poporului găgăuz”. Inițiativa îndrăzneață de a redenumi strada centrală din Comrat (strada Lenin) s-a soldat cu nimic. La fel, nu au reușit să redenumească strada Lenin din orașul Ceadîr-Lunga și din satul Avdarma. Imaturitatea și faptul că politicienii găgăuzi se uită mereu înapoi la Moscova duc așa-zisa autonomie în abis.
În loc să studieze sistematic istoria găgăuzilor și să ofere informații oamenilor, în loc să folosească numele găgăuzilor în orașele și satele din autonomie, regiunea continuă de fapt să fie o rezervație a "lumii rusești" din Republica Moldova. Și asta în condițiile în care Moscova comite crime teribile în Ucraina.
