Mai mulți scriitori, jurnaliști de cultură, critici literari și alți oameni de cultură cunoscuți din România adresează o scrisoare deschisă președintei R.Moldova, Maia Sandu, în care îi transmit public că are suportul „societății civile” românești în eforturile „de a orienta definitiv Republica Moldova pe drumul destinului ei european”. În textul scrisorii, semnatarii se declară revoltată de „intervențiile unor actori politici din România ale căror gesturi, în acest context atât de tensionat, pot cataliza reacții pro-ruse și anti-europene”, numind două dintre aceste intervenții.
Astfel, autorii scriitorii (ale căror nume le puteți găsi la finalul textului) afirmă că și „retrocedării clădirii Bibliotecii Naționale a Moldovei către Mitropolia Basarabiei, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române” ar fi un gest „forțat” și „tranzacționat” de către autoritățile de la București, iar nu unul de „reparație”.
Context. Clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău, în care se află actualmente o aripă a Bibliotecii Naționale a R.Moldova, urmează să fie transmisă cu titlu gratuit din proprietatea statului în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, fără drept de înstrăinare. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de un grup de deputați PAS, printre care și președintele parlamentului, liderul partidului de guvernământ, Igor Grosu.
În nota informativă a proiectului, ei amintesc că proprietățile Mitropoliei Basarabiei au fost confiscate și naționalizate de regimul sovietic, iar transmiterea acestui imobil are drept scop „restabilirea în cea mai mică măsură a echității istorice”.
Podul și-a făcut cunoscut AICI punctul de vedere, arătând că „99% dintre fostele proprietăți din stânga Prutului ale Bisericii Ortodoxe Române se află acum, ilegal, în posesia așa-zisei mitropolii a FSB-istului Vladimir Cantarean, sclavul lui Kirill”.
Este grav că „societatea civilă” de la București nu cunoaște faptul că numeroși patrioți de la Chișinău, printre care și Valentin Dolganiuc, fost vicepremier și deputat, au solicitat public scoaterea în afara legii a așa-zisei ”Mitropolii a Chișinăului și a Întregii Moldove”, în frunte cu așa-zisul ”mitropolit” Vladimir Cantarean, vechi KGB-ist. PODUL a scris AICI pe larg
Cel de-al doilea punct al scrisorii pe care îl considerăm perfect justificat este legat de numirea controversatei Monica Babuc, acolita lui Vladimir Plahotniuc și Iurie Roșca, în fruntea ICR Chișinău. „Plahotniuc este pe lista de sancțiuni a SUA. Cum poate statul român să susțină, în diplomația sa externă, persoane apropiate de cei sancționați? Pentru SUA, această numire nu poate constitui altceva decât un afront mizerabil. ICR Chișinău trebuie condus de o persoană care să nu intre în coliziune cu parteneriatele noastre strategice”, arată semnatarii scrisorii pe care o redăm integral mai jos (sperând ca și dânșii să citească acest observații și să revină asupra ei, renunțând la aberațiile legate de retrocedarea mai sus menționată și alăturându-se demersului prin care se solicită scoaterea în afara legii a așa-zisei ”mitropolii” a colonelului KGB Vladimir Cantarean.
Scrisoarea, așa cum a fost ea publicată pe siteul PEN România (organizație non-guvernamentală a scriitorilor, editorilor și traducătorilor, reprezentând filiala românească a PEN International, cea mai veche și mai mare asociație din lume a scriitorilor):
În urma declanșării războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, vectorii de influență pro-rusă și-au intensificat activitatea în toată Europa. Efectele acestei activități încep deja să fie discernabile și în România, unde încrederea în Uniunea Europeană pare să fi scăzut dramatic, după ultimele sondaje. În ce privește Republica Moldova, lipsită de plasele de siguranță UE și NATO de care România beneficiază, sunt cu atât mai îngrijorătoare intervențiile unor actori politici români ale căror gesturi alimentează sentimente anti-europene și pro-ruse.
În acest context, în interiorul PEN România a apărut ideea unei scrisori deschise, adresată de către societatea civilă din România președintei Maia Sandu, care să o asigure că poate conta pe sprijinul necondiționat al românilor pentru construirea destinului european al Republicii Moldova.
Concepută într-un mediu de scriitori, scrisoarea noastră deschisă nu se adresează numai scriitorilor. Ea este semnată deja și de regizori, muzicieni, istorici ai religiilor, jurnaliști etc. Și dorim ca ea, în ultimă instanță, să fie semnată de cât mai mulți cetățeni ai României, indiferent de profesiunea lor.
Fiindcă, indiferent de meseriile noastre, știm cu toții asta: Republica Moldova are un destin european. Și trebuie să fie cât mai repede alături de România în Uniunea Europeană.
Vă invităm, așadar, să semnați (direct în secțiunea de comentarii de pe Contributors) și dumneavoastră, toți cei care credeți același lucru.)
Stimată Doamnă Președintă Maia Sandu,
Subsemnații, cetățeni români interesați deopotrivă de destinul României și al Republicii Moldova, ținem să vă asigurăm că suntem alături de Dumneavoastră în efortul de a orienta Republica Moldova înspre integrarea în Uniunea Europeană. Destinul european comun este singura variantă benefică de dezvoltare pentru țările noastre.
Știm din propria noastră istorie recentă cât de dificilă este orientarea eficientă a țării înspre integrarea europeană. Războiul de agresiune declanșat de Rusia în Ucraina nu face decât să complice și mai mult situația.
Sunt cu atât mai evidente și mai îngrijorătoare semnele acutizării războiului hibrid prin care Rusia încearcă să saboteze integrarea țărilor noastre în UE. Vectorii de influență ai Rusiei sunt mai vocali decât oricând, deopotrivă în România și în Republica Moldova.
Ni se par inadmisibile intervențiile unor actori politici din România ale căror gesturi, în acest context atât de tensionat, pot cataliza reacții pro-ruse și anti-europene. Ne limităm la două exemple recente, vizibile în spațiul public din Republica Moldova și România deopotrivă.
Primul dintre ele e reprezentat de forțarea retrocedării clădirii Bibliotecii Naționale a Moldovei către Mitropolia Basarabiei, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române, în urma unui lobby politic intens susținut de actori politici din România. Este inadmisibil ca patrimoniul arhitectural al Republicii Moldova să constituie obiectul unor tranzacții politice. Statul român are obligația morală să susțină fără rezerve Republica Moldova, fără a condiționa sprijinul de tranzacții de acest gen.
Al doilea exemplu este recenta numire la conducerea Institutului Cultural Român din Chișinău a doamnei Monica Babuc, o apropiată a lui Plahotniuc – care i-a și condus partidul după fuga lui. Plahotniuc este pe lista de sancțiuni a SUA. Cum poate statul român să susțină, în diplomația sa externă, persoane apropiate de cei sancționați? Pentru SUA, această numire nu poate constitui altceva decât un afront mizerabil. ICR Chișinău trebuie condus de o persoană care să nu intre în coliziune cu parteneriatele noastre strategice.
Doamnă Președintă,
Și pentru noi sunt la fel de revoltătoare ca și pentru Dumneavoastră toate aceste gesturi – care încep să facă sistem. În pofida cinismului acestor actori politici români, vă asigurăm că aveți în societatea civilă din România un partener în eforturile dumneavoastră de a orienta definitiv Republica Moldova pe drumul destinului ei european.
Cu solidaritate,
Radu Afrim, regizor
Liviu Antonesei, scriitor
Vasile Baghiu, scriitor
Gabriel Bebeșelea, dirijor
Grațiela Benga, critic literar
Ana Blandiana, scriitoare
Corin Braga, scriitor
Rodica Bretin, scriitoare
Romulus Bucur, scriitor
Ruxandra Burcescu, scriitoare
Magda Cârneci, scriitoare
Domițian Cesereanu, scriitor
Ruxandra Cesereanu, scriitoare
Eugen Ciurtin, istoric al religiilor
Mariana Codruț, scriitoare
Marian Coman, scriitor
Florica Courriol, traducătoare
Bogdan Crețu, scriitor
Dan Dănilă, scriitor
Péter Demény, scriitor
Caius Dobrescu, scriitor
Lia Faur, scriitoare
Gabriela Feceoru, scriitoare
Dinu Flămând, scriitor
Radu Pavel Gheo, scriitor
Cătălin Ghiță, scriitor
Bogdan Ghiu, scriitor
Vasile Gogea, scriitor
Florin Hălălău, scriitor
Michael Hăulică, scriitor
Vasile Iftime, scriitor
Ligia Keșișian, scriitoare
Claudiu Komartin, scriitor
Dan Lungu, scriitor
Ștefan Manasia, scriitor
Viorel Marineasa, scriitor
Ciprian Măceșaru, scriitor
Călin-Andrei Mihăilescu, scriitor
Victoria Milescu, scriitoare
Ioana Miron, scriitoare
Angelo Mitchievici, critic literar
Rareș Moldovan, scriitor
Ioana Morpurgo, scriitoare
Mirela Nagâț, jurnalistă
Victoria Nagy Vajda, curatoare
Ioana Nicolaie, scriitoare
Niculina Oprea, scriitoare
Radu Paraschivescu, scriitor
Cezar Paul-Bădescu, scriitor
Ioana Pârvulescu, scriitoare
Cosmin Perța, scriitor
Ion Pop, critic literar
Ofelia Prodan, scriitoare
Daniela Rațiu, scriitoare
Mirela Roznoveanu, scriitoare
Radu Sergiu Ruba, scriitor
Mariana Sipoș, scriitoare
Simona Sora, scriitoare
Monica Spiridon, critic literar
Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor
Bogdan Suceavă, scriitor
Ovidiu Șimonca, jurnalist
Cătălin-Mihai Ștefan, scriitor
Radu Ulmeanu, scriitor
Mihai Vacariu, scriitor
Radu Vancu, scriitor
Dragoș Varga, critic literar
Gelu Vlașin, scriitor
Andrei Zbîrnea, scriitor
