În condițiile în care libertatea presei și dreptul la informare sunt garantate de lege, iar bunele practici încurajate de codul de etică jurnalistic, mass-media din Moldova este împărțită între orientările pro-ruse și cele pro-occidentale, accesul la informații este uneori subminat , procesele abuzive pentru defăimare rămân frecvente, iar oligarhii și politicienii încă influențează puternic liniile editoriale. Aceasta este concluzia generală a Indexului Mondial al Libertății presei, realizat de organizația ”Reporters sans frontières” (RSF - Reporteri fără Frontiere), studiu care certifică saltul spectaculos înregistrat de media basarabeană în clasamentul mondial al libertății presei, clasament în care Moldova ajunge între primele 30 de țări din lume.
Astfel dacă în 2021, Republica Moldova se afla în clasamentul RSF tocmai pe locul 89, după Haiti sau Lesotho, în 2022, ajungea deja pe locul 40. Saltul de aproape 50 de poziții a avut loc însă după ce RSF a schimbat metodologia de evaluare a libertății presei, atrăgând de atunci atenția că „trebuie avut grijă când se fac comparații între indexurile dinainte și de după 2021”.
Clasamentul pentru 2023 relevă faptul că Republica Moldova stă mai bine la libertatea presei decât multe state din Uniunea Europeană, precum Austria, Belgia, Spania sau chiar România, aflată doar pe locul 53.
Totuşi în pofida acestui scor strălucit al Moldovei din 2023, RSF notează că extrem de polarizat, peisajul media din R. Modova reflectă o țară marcată de incertitudinea politică și de oligarhi. Cele mai mari instutuții media, precum TV6 , NTV Moldova sau Prime TV, sunt controlate de politicieni. Imperiul media construit de fostul miliardar și lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și holdingul media afiliat Partidului Socialiștilor și-a pierdut impactul la mase, influența fiind preluată rapid de partidul lui Ilan Shor, oligarh pro-Kremlin auto-exilat pentru a scăpa de urmărirea penală pentru corupție.
În privința contextul politic din R. Moldova, analiza ”Reporteri fără Frontiere” remarcă faptul că, în timp ce o parte din mass-media îndrăznește să trateze subiecte care sunt jenante pentru autorități, mulți se limitează să urmărească agenda politică a partidului la care sunt afiliați. Starea de urgență impusă ca urmare a invaziei ruse a Ucrainei vecine și măsurile luate de Consiliul Audiovizualului au înăsprit controlul asupra dezinformarii și discursului instigator la ură și au șubrezit instituțiile media care difuzează conținut propagandistic produs în Rusia.
În ceea ce privește contextul economic, RSF reține faptul că grupurile apropiate politicienilor puternici și oligarhilor domină piața de publicitate în detrimentul presei independente. Confruntați cu un mediu economic dificil, slăbit de prăbușirea pieței de publicitate din cauza războiului din Ucraina, presa independentă este lipsită de resurse și se confruntă cu dificultăți financiare: se luptă să recruteze personal calificat, capabil să ofere muncă de calitate. De asemenea, în vreme ce contextul social și cultural îi împiedică rareori pe jurnaliști să-și exercite profesia, anumite subiecte, precum războiul condus de Rusia în Ucraina sau consecințele crizei Covid-19, sunt sensibile. Aceste teme pot încuraja autocenzura sau denigrarea mass-media pe baza criteriilor etnice, religioase sau de gen.
Raportul ”Reporters sans frontières” (RSF - Reporteri fără Frontiere) în privința libertății presei moldovene se încheie cu referiri la securitatea jurnaliștilor, amintind că, în Moldova, ziariștii pot fi ţinta unor insulte sau intimidări din partea politicienilor ai căror activiști recurg uneori la hărțuirea cibernetică împotriva profesioniștilor media considerați ostili ideilor lor. De asemenea, accesul reporterilor în Transnistria, provincie separatistă de est susținută de Rusia, este supus unei acreditări speciale și, confruntați cu războiul din vecina Ucraina, jurnaliștii moldoveni se dovedesc lipsiți de pregătire în reflectarea conflictelor.
