Actualitate Internă

Președinta Senatului României, Alina Gorghiu, solicită Ucrainei să renunțe complet la sintagma "limba moldovenească"

Președinta Senatului României, Alina Gorghiu, solicită Ucrainei să renunțe complet la sintagma "limba moldovenească"

În cadrul unui discurs susținut joi, în data de 18 mai, la un eveniment organizat la București de think tank-ul New Strategy Center, președinta Senatului, Alina Gorghiu, le-a solicitat oficialilor de la Kyiv să adopte măsurile necesare pentru ca sintagma "limba moldovenească" să fie abolită complet în Ucraina. 

De asemenea, Alina Gorghiu a vorbit despre rolul pe care România îl va avea în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei și a reafirmat sprijinul Bucureștiului pentru parcursul european și euro-atlantic al țării vecine asuprite de Rusia într-un război la scară largă ce se desfășoară de peste 1 an. 

Redăm integral discursul Alinei Gorghiu: "Am avut exact acum o săptămână o întrevedere cu Ruslan Stefanchuk și mă bucur că am avut atunci oportunitatea să discutam despre reconstrucția Ucrainei.E un lucru tare bun că avem un mesaj de la Ruslan Stefanchuk, președintele Radei Supreme din Ucraina. Și că alături de noi este președintele Camerei Deputaților și viitorul prim-ministru al României, Marcel Ciolacu, dar și prietenul meu, Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova.  

E și mai bine că această discuție are loc la București. Pentru că rolul României în asigurarea securității regionale a devenit vital.  

Ce se întâmplă de mai bine de un an în Ucraina este un strategic wake-up call. Pentru noi, pentru UE, pentru NATO.  

Și adaptarea la noile realități geopolitice nu a întârziat să apară. NATO a recunoscut deja Marea Neagră drept zonă de interes strategic pentru Alianță. Pentru proiectul reconstrucției Ucrainei, e nevoie însă de stabilitate regională. Iar fără securitate pe Flancul Estic, lucrurile devin complicate.  

Acest proiect e despre viitor. Și nu mă refer la viitorul îndepărtat. O spun răspicat: reconstrucția începe acum, nu la finalul războiului!!Acum trebuie create mecanismele internaționale pentru a susține investițiile. Chiar la final de iunie, va avea loc la Londra Conferința pe această temă.

Sunt multe soluții care se discută acum la nivel internațional. Însă, indiferent de opțiune – fie că vorbim de asigurări de război pentru companii sau Fondul pentru Reconstrucția Ucrainei – încrederea sectorului bancar internațional este vitală. Doar așa se va putea acorda finanțare tuturor companiilor străine care se vor implica în Ucraina.

România va contribui la acest efort internațional. Avem portul Constanța, avem o rețea feroviară și rutieră care poate facilita transporturile de mărfuri necesare. De acord cu colegii mei! Reconstrucția Ucrainei este o șansă economică uriașă pentru România. Și trebuie să devină un proiect de țară în perioada următoare. Guvernul ar trebui să formuleze un plan bine pus la punct pentru acest obiectiv.  

Însă mai este un factor important pentru acest proiect: femeile. Femeile trebuie să fie la masa negocierilor când se va stabili strategia de reconstrucție, ce măsuri și proiecte ar răspunde cel mai bine nevoilor lor urgente. Că e vorba de infrastructură socială (creșe, centre de sprijin), că e vorba de sănătate sau educație, ele trebuie să aibă un cuvânt de spus.

Totul trebuie făcut corect de la început! Și la cele mai înalte standarde internaționale! OCDE, spre exemplu, a recunoscut la începutul acestui an, Ucraina, ca potențial membru în viitor. Aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei pot fi susținute doar prin instituții puternice!

Senatul României va susține proiectele legislative bune care ajută acest efort internațional. Și vă invit, cu acest prilej, la expoziția «Year of Invincibility», care va avea deschiderea pe 30 mai la Senat, în foaierul sălii de plen. Vom avea zeci de fotografii care arată Ucraina acum, la un an de război.

La fel, cooperarea dintre Ucraina și Republica Moldova nu trebuie să cadă în plan secund. Un pas important pentru consolidarea acestei relații ar fi ca autoritățile ucrainene să renunțe la sintagma «limba moldovenească». Asta ar ajuta mii de absolvenți etnici români din sudul Ucrainei să se înscrie la facultăți din România și alte state europene.

Lucrurile se mișcă rapid. Și e foarte important ca până la finalul acestui an, atât Ucraina, cât și Republica Moldova să poată începe negocierile de aderare la UE. România va susține și dorim să vedem cât mai rapid o decizie în acest sens de la Comisia Europeană.

În încheiere, doresc să vă spun că Ucraina va fi reconstruită. Iar modul în care facem asta va avea implicații pentru Uniunea Europeană. Atât din punct de vedere al securității, cât și a prosperității economice.

O Ucraină puternică și liberă va însemna o Europă puternică".

Amintim că, în luna martie a acestui an, sintagma sovietică "limba moldovenească" a fost înlocuită cu "limba română" inclusiv în Constituția Republicii Moldova. Articolul 13 din Constituție a fost modificat după o săptămână de la publicarea în Monitorul Oficial a legii votate de Parlament și promulgate de președinta Maia Sandu.

"Podul" este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.

Dacă v-a plăcut articolul vă invităm să vă alăturați cu un like comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook Podul.

Acest articol este proprietatea Podul.ro și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a continutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.