Podul.ro a reușit să realizeze un interviu exclusiv cu Michael Ovidiu Dediu, fondatorul organizației Dediu Productions, omul care stă în spatele unei campanii informative unice în Republica Moldova, menită să explice cetățenilor din stânga Prutului avantajele reunificării cu România și avantajele aderării euroatlantice. Ce l-a motivat pe Michael, născut în București, plecat de mai mulți în SUA, unde a făcut afaceri, să vină în Republica Moldova pentru a pune umărul la realizarea Reunificării? Puteți afla mai jos. Vă invităm să citiți și să distribuiți acest interviu.
Constantin Dicusar: Bună ziua. Vă mulțumesc pentru că ați accept să realizăm acest interviu. Pentru început, haideți să începem cu niște repere personale.
Michael Ovidiu Dediu: Bună ziua. Și eu vă mulțumesc. Mă numesc Michael Ovidiu Dediu, sunt de etnie română, născut în București, România, în 1966, descendant al familiilor boierești Dediulescu (1650, Valahia) și Racoviță (1750, Moldova). Am emigrat în SUA din 1977, cu familia, și am devenit afacerist începând cu 1984. Am revenit în țară pentru a informa locuitorii Republicii Moldova, ocupată ilegal de URSS prin pactul Molotov-Ribbentrop, despre: cultura română, limba română, istoria română, economia României, relații internaționale ale vecinătății est-europene care includ aderarea la uniuni și alianțe precum Uniunea Europeană și NATO, valori democratice ca presa liberă, dreptul de a petiționa, piața liberă.
Reporter:Ce este Dediu Productions și de câți ani organizația dumneavoastră practică voluntariatul?
Michael Ovidiu Dediu: Dediu Productions este o organizație non-guvernamentală din Republica Moldova, dedicată promovării informației și educației în comunități rurale. Scopul principal al organizației este de a informa cetățenii Republicii Moldova despre beneficiile integrării europene, despre oportunitățile și posibilitățile pe care le-am putea primi în calitate de cetățeni europeni, despre Re-Unificarea Basarabiei cu România ca un drept istoric, dar și despre beneficiile economice, sociale și politice de care ne vom putea bucura după Reîntregire. Activăm oficial din 2017.
Reporter: Când a început totul?
Michael Ovidiu Dediu: Ca prefigurare, totul a început, de fapt,în 2016, cu acțiunile Caravanei Unirii. Am lucrat cu grupări de tineret pentru a promova România și Unirea. Oficial, după cum am spus, suntem din 2017 în Republica Moldova.
Reporter:Din înregistrările video postate pe pagina de Facebook și pe canalul de Youtube a echipei Dediu Productions, putem deduce că ați luat la pas o bună parte dintre localitățile urbane și rurale, cât și satele basarabene. Care au fost provocările cu care v-ați confruntat în ceea ce privește relaționarea cu oamenii?
Michael Ovidiu Dediu:O mare provocare e indiferența față de politică. Oamenii pot manifesta un nivel scăzut de interes sau implicare în problemele politice, considerându-le irelevante sau fără impact asupra vieții lor de zi cu zi. Aceasta poate fi o provocare în comunicarea mesajelor civice sau în promovarea petițiilor și scrisorilor către autoritățile publice. Majoritatea oamenilor poate fi de acord și poate susține demersurile noastre, în timp ce alții pot considera că acestea sunt o pierdere de timp sau că nu vor fi luate în considerare de către autorități. Este șocant cum reacțiile pot să difere de la casă la casă.
O altă probolemă e marea lipsă de încredere în instituții și autorități: Din pricina unor experiențe anterioare sau a sentimentului de neputință, unele persoane pot avea o atitudine sceptică față de scrisorile și petițiile adresate autorităților. Depășim această lipsă de încredere prin prezentarea exemplelor concrete de schimbare și prin explicarea modului în care implicarea civică poate avea un impact pozitiv.
O altă provocare ce reprezintă o mare problemă este accesul limitat la informație. Unele comunități, în special cele rurale, au un acces limitat la informații sau o conectivitate scăzută la internet. Unii nici nu cunosc cuvântul “presă”. Acest lucru poate crea dificultăți în transmiterea mesajelor și în comunicarea cu aceste comunități. Este important să identificăm canale alternative de comunicare și să adaptăm strategii de informare pentru a ajunge la toți cetățenii.
Pentru a depăși aceste provocări este esențial să adoptăm o abordare empatică și deschisă în comunicarea cu oamenii, să oferim informații clare și relevante și să demonstrăm că implicarea civică poate aduce schimbări pozitive. Este important să dezvoltăm parteneriate cu comunitățile și să implicăm cetățenii în decizii, astfel încât să se creeze un mediu propice pentru dialog și acțiune.
Reporter: Cum este văzută și înțeleasă ideea Unirii Republicii Moldova cu România în satele basarabene?
Michael Ovidiu Dediu: Există un segment al populației, în special în satele cu limbă și cultură română, mai apropiate de centrul Republicii Moldova, de capitala Chișinău, care susține ideea Unirii cu România. Acest lucru se datorează în mare măsură influenței culturale și lingvistice românești predominante în aceste zone și existenței unor legături istorice și familiale strânse cu România, cu cetățenia română, cu munca în UE, cu educație superioară. Pe măsură ce ne îndepărtăm de centrul Republicii Moldova, în special în satele aflate în regiunile estice sau cu o populație mai mare de etnie rusă sau ucraineană, opiniile față de Unire sunt scăzute. Există o parte a populației care privește cu rezervă sau chiar respinge ideea Unirii cu România, considerând-o o pierdere a așa-zisei ,,identități moldovenești” pe care ei o văd ca pe o identitate aparte de cea română, o identitate artificială creată de imperiul rus și URSS.
Unii văd și o amenințare la adresa statalității și a așa-zisei independențe a Republicii Moldova (de URSS). Deseori aceștia sunt rusofoni care nu cunosc limba țării și vor refacerea URSS-ului. Aceste opinii sunt subiective și pot fi influențate de o varietate de factori, cum ar fi afilierea etnică, lipsa de călătorii în România și UE, munca și emigrația în Rusia. Este necesară o dezbatere deschisă și respectuoasă, precum și dialog între diferitele etniii pentru a înțelege și a aborda preocupările și aspirațiile tuturor cetățenilor din Republica Moldova.
Reporter: Ați atins subiectul diferenței de opinii în funcție de regiuni. În ce zone geografice ale Republicii Moldova ați observat o deschidere mai pronunțată față de ideea Unirii, și respectiv, mai scăzută?
Michael Ovidiu Dediu: Aceasta este o descriere generală și pot exista excepții individuale în orice zonă. În linii generale, următoarele tendințe pot fi observate: Regiunea de Nord – această regiune, care include orașele Bălți și Soroca, precum și satele înconjurătoare, are o influență culturală și istorică puternică din partea Rusiei. Aici nu se poate observa un sprijin mare pentru ideea Unirii, datorită rusificarii brutale și a ocupării instituțiilor / autorităților locale de către ruși și promovarea culturii ruse. Aceștia nu doresc să respecte cultura băștinașilor și nici nu vor să învețe limba română, chiar dacă deja trăiesc pe acest teritoriu de peste 30 de ani. Acestora le este frică de pierderea influenței lor în Republica Moldova pentru că vor deveni o minoritate fără o influență majoră în viața politică din Basarabia.
Regiunea de Centru – această zonă, care include capitala Chișinău și orașele / comunele din jurul său, are o populație mai cosmopolită. În această regiune sunt marea majoritate a susținătorilor Unirii cu România, influențați de contactul mai strâns cu aspecte ce țin de identitatea și cultura românească și de accesul la informații și la oportunitățile occidentale.
Regiunea de Est – această zonă, care include orașele Tiraspol, Bender și alte localități din apropierea așa-zisei Transnistria, are o prezență etnică și culturală rusă și ucraineană mai puternică decât în alte părți. Aici, ideea Unirii cu România este adesea privită cu rezervă sau chiar respinsă, întrucât mulți oameni se identifică mai mult cu identitatea rusă sau ucraineană.
Regiunea de Sud (așa-zisa Găgăuzia, Taraclia) – această regiune, care include orașul Comrat, are o prezență semnificativă a minorităților găgăuze și bulgare, care își păstrează o identitate culturală distinctă și totuși se consideră parte integrală a Republicii Moldova. În aceste zone, ideea Unirii cu România este în general respinsă, iar sentimentele privitoare la independența țării față de România, dar nu de Rusia, sunt puternice.
Regiunea de Sud (Cahul, Leova, Ștefan Vodă, Căușeni) – aceste regiuni (așa-zise raioane, după model rusesc) sunt moldovenești (române) în caracter și sunt în general pro-Unire.
Reporter: Cum privesc oamenii din regiunea găgăuză perspectiva Unirii? Ce ar trebui să întreprindă autoritățile centrale pentru a combate minciunile împroșcate de propaganda rusească în această regiune?
Michael Ovidiu Dediu: Având în vedere prezența semnificativă a minorității găgăuze și a identității culturale distincte a acestei comunități, deși acolo e vorba tot de o rusificare brutală, în general, ideea Unirii cu România este respinsă în regiunea așa-zisei Găgăuzia, iar sentimentele față de identitatea politică moldovenească și independența Republicii Moldova sunt puternice. Există și un sentiment foarte puternic pro-Rusia. Chiar dacă etnia găgăuză ar trebui să vorbească limba turcă / găgăuză, de fapt limba lor primară este limba rusă.
Pentru a combate minciunile revărsate de propaganda rusească în regiunea găgăuză, autoritățile centrale ar putea adopta o serie de abordări. Prima presupune promovarea informațiilor corecte și echilibrate: Autoritățile centrale ar trebui să furnizeze o informare clară, precisă și echilibrată despre beneficiile și opțiunile pe care le oferă statalitatea moldovenească, precum și despre valorile și oportunitățile europene. Comunicarea eficientă și transparentă cu cetățenii este esențială pentru contracararea dezinformării.
E nevoie de consolidarea și promovarea identității europene versus influența Rusiei. Este important ca autoritățile centrale să sprijine și să promoveze valorile, cultura și tradițiile europene în regiunea găgăuză. Prin promovarea unui sentiment de apartenență la Republica Moldova, aspirant la UE, și prin dezvoltarea comunităților locale, se poate consolida identitatea europeană și se pot diminua influențele externe.
Sprijinirea educației și accesului la informație, iată o altă necesitate. Autoritățile centrale ar trebui să acorde o atenție specială sistemului educațional din regiunea găgăuză, asigurându-se că elevii beneficiază de o educație echilibrată și obiectivă, care promovează cunoașterea și înțelegerea istoriei și culturii găgăuze ca și pe cea moldovenească / română. În plus, trebuie asigurat accesul la informații și surse veridice de informare, pentru a contrabalansa influența propagandei rusești.
E nevoie de dialog și colaborare cu comunitatea găgăuză. Autoritățile centrale ar trebui să stabilească un dialog deschis și constructiv cu reprezentanții comunității găgăuze, ascultând preocupările și nevoile acestora și implicându-i în procesele decizionale. Prin dialog și colaborare se pot crea oportunități pentru a aborda problemele și îngrijorările comunității și pentru a construi încrederea și înțelegerea reciprocă. Este important să se mențină respectul pentru diversitatea culturală și identitățile diferite în Republica Moldova și să se promoveze valorile democratice, dialogul și toleranța în dezbaterea publică. Abordarea acestor provocări necesită timp, efort și implicarea tuturor părților interesate pentru a construi un viitor comun durabil pentru toți cetățenii Republicii Moldova.
Reporter:Dacă asupra parcursului pro-european există un consens suficient în rândul cetățenilor basarabeni, cât de importantă este informarea corectă a cetățenilor asupra avantajelor care decurg din aderarea la NATO? După atâta propagandă rusească, mă refer la valuri de propagandă, care au demonizat blocul militar NATO, cât de perceptibilă rămâne o astfel de perspectivă, a unei eventuale aderări la NATO pentru cetățenii noștri?
Michael Ovidiu Dediu: Percepția cetățenilor în ceea ce privește NATO este cam așa: circa 50 % sunt pro și circa 50 % sunt contra, aceștia din urmă fiind în general pro-ruși. Pentru a schimba percepția cetățenilor basarabeni cu privire la NATO este necesară o informare corectă, bazată pe fapte și argumente solide. Autoritățile, organizațiile neguvernamentale și mass-media pot juca un rol important în furnizarea acestor informații și în promovarea dezbaterii deschise și constructive pe această temă. Dialogul cu cetățenii, explicarea beneficiilor concrete și demonstrarea angajamentului NATO față de valorile democratice și drepturile omului pot contribui la înțelegerea și acceptarea unei perspective de aderare la NATO. E regretabil că puțini lideri în R. Moldova, guvernamentali, neguvernamentali sau din media, promovează NATO așa cum promovează UE. Mulți tot țin la o idee greșită că neutralitatea artificială a R. Moldova, care a fost impusă de Rusia, rămâne un scut contra Rusia, cu tot că armată Rusia ocupă Transnistria.
Reporter: Din conversațiile și vizitele întreprinse pe la diversele autorități publice locale, cât de acceptabil este dezideratul Unirii printre primari? Cât de importante sunt aceste înfrățiri despre care ați pomenit, dintre comunitățile de pe ambele maluri ale Prutului, pentru menținerea sentimentului unionist?
Michael Ovidiu Dediu: Opiniile și atitudinile primarilor față de dezideratul unionist pot varia în funcție de geografia locală: către unde emigrează satul basarabean (UE sau Rusia), de afilierea politică și de tendințele comunității. Este posibil ca unii primari să sprijine și să promoveze ideea Unirii cu România, ca de exemplu primarul din comuna Parcova, în timp ce alții pot fi mai rezervați sau pot susține statalitatea Republicii Moldova independentă.
Înfrățirile între comunitățile de pe ambele maluri ale Prutului pot juca un rol important în menținerea sentimentului unionist și în promovarea dialogului și colaborării între comunitățile din Republica Moldova și România. Prin înfrățiri se pot facilita schimburile culturale, economice și educaționale, iar cetățenii pot dezvolta relații personale și pot fi protagoniștii unor interacțiuni ce își aduc contribuția la consolidarea sentimentului de apartenență și de solidaritate între cele două țări.
Este de remarcat faptul că acceptabilitatea dezideratului unionist printre primari poate fi influențată și de politica națională și de orientările partidelor politice din Republica Moldova. Este posibil ca anumite primării să fie mai receptive la ideea Unirii în anumite contexte politice sau în zone cu o populație mai pronunțată pro-Unire, în timp ce altele pot fi mai rezervate sau chiar opuse acestei perspective. Este important să se mențină un dialog deschis și constructiv cu primarii și cu autoritățile publice locale, înțelegând preocupările și perspectivele acestora și promovând schimbul de idei și experiențe. Consolidarea relațiilor bilaterale și a colaborării între comunitățile din Republica Moldova și România poate contribui la menținerea și fortificarea sentimentului unionist în rândul cetățenilor.
Reporter: Ne apropiem de finalul acestui interviu, așa că vă rugăm să ne destăinuți câte ceva din planurile echipei Dediu Productions pentru anul curent.
Michael Ovidiu Dediu: Continuăm să informăm basarabenii din sate despre România, UE, NATO, istoria, cultura și limba română. Continuăm să promovăm presa scrisă, locală și independentă. Dorim să pregătim un program de informare pentru primării, pentru înfrățiri cu localități din România.
Podul.ro a reușit să discute și cu Cristina Chișca, voluntară a Dediu Productions, pe care am întrebat-o despre motivația practicării activității de voluntariat. Iată ce ne-a declarat tânăra:
”Sunt mândră că sunt din Republica Moldova și că am ales să fiu implicată în activități de voluntariat informativ prin intermediul organizației non-guvernamentale Dediu Productions. Motivația mea principală este să aduc informații relevante și utile oamenilor din satele noastre. Într-o societate în continuă schimbare, este esențial ca toți cetățenii să aibă acces la informații corecte și actualizate, astfel încât să poată lua decizii adecvate și să se implice activ în comunitatea lor. Prin activitățile de voluntariat informativ, îmi doresc să contribui la creșterea nivelului de conștientizare și educare a oamenilor din sate, în special în domenii precum drepturile cetățenilor. Cred cu tărie că fiecare individ are dreptul de a fi informat și de a-și exprima opiniile și că prin cunoaștere putem construi o societate mai justă și mai echitabilă. De asemenea, mă motivează dorința de a face schimbări pozitive în comunitățile noastre. Prin intermediul activităților de voluntariat, pot să fiu un agent al schimbării, să încurajez participarea civică și să contribui la dezvoltarea durabilă a satelor noastre, prin semnarea petițiilor civice”.
