După ce Curtea Constituțională a decis aseară că persoanele asociate Partidului criminal Șor, declarat ilegal, pot participa în alegeri, autoritățile au recurs la o altă cale de a interzice corupților asociați lui Șor să candideze în scrutinele electorale. În această dimineață, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) și Parlamentul s-au întrunit de urgență pentru a bloca posibilitatea candidaților finanțați de regimul de la Kremlin să candideze în alegerile locale din 5 noiembrie 2023.
Așadar, CSE, convocat de la 7:30 dimineața, a adoptat o decizie prin care au fost stabilite criterii de individualizare cu privire la persoanele care nu au dreptul de a candida la alegerile locale din 5 noiembrie și posibilitatea de contestare a acestor decizii administrative la Curtea de Apel.
„Instituțiile statului nu vor admite ca membrii unei grupări criminale organizate să fraudeze alegerile”
„Astfel, nu vor fi admise să candideze la alegerile din 5 noiembrie persoanele cu statut de învinuit, bănuit sau inculpat de săvârșirea infracțiunilor care au fost menționate ca argument de Curte la declararea neconstituționalității partidului, au realizat nemijlocit acțiuni care au constituit argumente reținute în hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității partidului, au fost excluse din scrutinul electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării ilegale comise în mod intenționat sau au fost incluse în sancțiunile internaționale reținute în cuprinsul hotărârii Curții.
Instituțiile statului nu vor admite ca membrii unei grupări criminale organizate să fraudeze alegerile”, a declarat premierul Dorin Recean.
Decizia CSE poate fi consultată AICI.
Parlamentul a completat Codul Electoral
Ulterior, Parlamentul s-a întrunit în ședință plenară pentru a completa Codul Electoral cu prevederi ce-l pune în acord cu considerentele reținute de Curtea Constituțională.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat în această dimineață că deputații vor lua în considerație decizia de ieri a Curții Constituționale, care a stabilit că interdicția de a participa în alegeri pentru membrii unui partid declarat neconstituțional era una generalizată și nu prevedea căi de atac.
„Grupările criminale organizate nu sunt compatibile cu democrația și atentează la securitatea națională și la procesul unor alegeri libere și corecte”, a afirmat șeful Legislativului.
De altfel, prevederile noului proiect de lege, votat astăzi în Parlament, sunt asemănătoare celor din decizia CSE, iar termenul interdicțiilor va fi de trei ani.
Inițiativa PAS vizează prevederile care se referă la faptul că persoanele care, la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, dețineau calitatea de membru al organului executiv sau care ocupau funcții elective din partea partidului respectiv, nu vor putea fi alese în cadrul unor scrutine electorale.
În contextul considerentelor Curții, autorii proiectului de lege propun completarea Codului electoral pentru a stabili clar criteriile persoanelor care nu pot fi admise în calitate de concurent la alegeri. Astfel, se propune introducerea în lege a patru criterii: persoanele sunt bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curte ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului politic; au fost excluse dintr-un scrutin electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării transparente, iar acest fapt a fost reținut drept argument distinct la declararea neconstituționalității partidului politic; sunt culpabile de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestor persoane în listele de sancțiuni internaționale ale unor organizații internaționale sau ale unor state, acest fapt constituind o circumstanță particulară reținută de către Curte în cuprinsul hotărârii de declarare a neconstituționalității partidului. Această restricție durează o perioadă de 3 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic.
În vederea aplicării restricției date, Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Procuratura Generală de comun cu procuraturile specializate vor prezenta în adresa Comisiei Electorale Centrale informația cu privire la persoanele ce cad sub incidența criteriilor date, cu menționarea expresă a criteriului respectiv. Comisia Electorală Centrală, în baza informațiilor prezentate, va întocmi lista persoanelor ce cad sub incidența acestei noi restricții și o vor comunica organelor electorale, care vor ține cont de aceasta în procesul aplicării restricției la înregistrarea concurenților electorali.
Legea de completare a Codului electoral mai prevede și remediul judiciar efectiv – posibilitatea contestării la Curtea de Apel Chișinău a deciziilor administrative prin care se vor aplica restricțiile respective.
