Pene de curent, rachete rătăcite și inflație de 35%: acestea sunt daunele colaterale cauzate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care au cufundat R.Moldova într-o criză care excede problema facturilor crescute la energie, atrage atenția un articol al publicației britanice The Guardian. 

"Văd oameni în vârstă plângând în fața vitrinei magazinului. Nu este despre faptul că nu își pot permite salam. Nu își permit nici măcar cele de bază precum laptele!", spune Carolina Untilă, care lucrează într-un magazin la colț de stradî din suburbiile Chișinăului. Dependența Moldovei de importurile de energie a dus la o inflație record. Prețurile unor produse s-au dublat; în magazinul ei, vânzările de alimente s-au înjumătățit, precizează Carolina Untilă.

"Din pensie cum poți economisi ceva? Totul merge pe alimente și medicamente", spune Ion Istrati, în vârstă de 72 de ani, din satul Borogani, situat în sudul Moldovei. El este unul dintre mulți cei ce, confruntându-se cu prețuri la gaz și electricitate de până la șase ori mai mari decât anul trecut, au solicitat ajutor guvernamental. "Fără compensație, ar fi fost grav", adaugă Istrati. Potrivit sondajelor de opinie, peste 40% dintre moldoveni se luptă cu costurile de bază ale vieții, în timp ce încă 21% dintre oameni nu își pot permite minimul necesar.

Pentru a ușura povara iernii, asta în timp ce R. Moldova se îndepărtează de dependența energetică aproape totală de Rusia, Guvernul de la Chișinău a trebuit să apeleze la partenerii săi occidentali pentru sprijin financiar de urgență. Compania de stat rusă de gaze Gazprom a redus în octombrie aprovizionarea R.Moldova, în timp ce dependența de interconexiunile de energie electrică din Ucraina i-a făcut pe basarabeni să fie o victimă indirectă a războiului, întrucât Kievul a încetat să exporte energie electrică în R.Moldova în octombrie, după atacurile aeriene ruse asupra infrastructurii sale critice.

Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, estimează că aprovizionarea alternativă cu energie de care are nevoie țara sa pentru perioada iernii va costa mai mult de 1 miliard de euro. Până acum, Guvernul a reușit să strângă o treime din sumă de la partenerii săi din UE.

Miniștrii sunt foarte conștienți de faptul că această criză a costului vieții implică riscuri politice și geopolitice pentru R.Moldova, un stat cu o populație de 2,5 milioane de oameni. "Războiul hibrid al Rusiei în Moldova repetă strategia energetică folosită de Kremlin împotriva Europei per ansamblu, dar implică și războiul de propagandă, pe care îl vedem în mass-media, pe canalele social media și pe străzi, la proteste", spune analistul politic Igor Boțan. "Ca răspuns, guvernul încearcă să ne diversifice sursele de energie și să obțină sprijin de la partenerii noștri occidentali", completează acesta. 

Unii politicieni din opoziție, în special din partidul Șor, dau vina pe Guvern pentru dificultățile economice și susțin că actualul context necesită o revenire la legături mai strânse cu Rusia.

Încă din toamnă, Șor a organizat manifestații antiguvernamentale, pro-Rusia, în centrul Chișinăului. S-au prezentat zeci de mii de persoane, planând de altfel numeroase acuzații că unii dintre ei au fost plătiți să se prezinte.

Reprezentanții Șor din centrul Moldovei sunt acuzați că s-au întâlnit cu oficialii Dumei la Moscova pentru a pleda pentru încetarea embargoului Rusiei asupra fructelor moldovenești pentru raionul lor, Orhei, respectiv pentru un acord special local referitor la gaze.

SUA au impus recent sancțiuni împotriva liderului partidului, Ilan Șor, ca parte a ceea ce Washingtonul a descris ca fiind acțiunea sa de a contracara "campaniile persistente rusești de influență malignă și corupție sistemică din Moldova". Marea Britanie a urmat exemplul săptămâna trecută, enumerându-l pe Șor printre 30 de personalități politice internaționale cărora li se va interzice să intre în țară sau să canalizeze bani prin băncile britanice. Șor a fugit din Republica Moldova în Israel în 2019, după ce o investigație privind o fraudă de doi ani în urmă a dus la acuzații de corupție.

Atât Șor, cât și un alt lider al opoziției, Gheorghe Cavcaliuc, care a fugit din Chișinău la Londra vara trecută, asta după ce partidul pro-european PAS a câștigat alegerile, au apărut la proteste prin video-streaming. Ambii politicieni susțin că orice investigație împotriva lor în Moldova este motivată politic. Mesajele lor pro-Rusia, transmise prin canalele TV locale și ruse deținute de Șor, i-au acaparat pe unii moldoveni.

Sub conducerea președintelui pro-occidental, Maia Sandu, R.Moldova a solicitat și a primit statutul de candidat pentru aderarea la UE. Cu toate acestea, sondajele din noiembrie au indicat o scădere a sprijinului public pentru integrarea europeană, 50% dintre moldoveni spunând că vor vota pentru aderare, în scădere de la 65%, cât era în vara anului 2021. "Ar trebui să rămânem neutri", spune Ana, în vârstă de 34 de ani, criticând condamnarea fermă de către Guvernul R.Moldova a agresiunii rusești asupra Ucrainei. "Produsele noastre mergeau în Rusia, iar gazul și electricitatea erau mai ieftine atunci", adaugă aceasta. Aproximativ 60% din exporturile moldovenești merg acum către UE și doar 10% către Rusia.

Penele de curent i-au determinat însă pe alți moldoveni să se îndepărteze de Rusia. După o întrerupere a curentului care a lăsat mai multe zone ale țării fără electricitate timp de 24 de ore în luna noiembrie, pe rețelele sociale din Republica Moldova a fost citată în masă o replică acidă adresată Kremlinului de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: "Fără gaz sau fără tine? Fără lumină sau fără tine? Fără tine!". Chiar și fostul președinte pro-rus al R. Moldova, Igor Dodon, a condamnat atacurile rusești asupra Ucrainei și a spus "ar trebui să le mulțumim românilor pentru că ne-au vândut electricitate".

Pe parcursul lunii noiembrie, R.Moldova și-a cumpărat aproape 90% din energie electrică din România, după ce aprovizionarea din regiunea separatistă, susținută de Rusia, Transnistria, care controlează centrala-cheie Cuciurgan, a fost stopată. Pe 3 decembrie, România a exportat pentru prima dată gaze către Chișinău. Pe de altă parte, România are de întreprins demersuri pentru a-și acoperi propriile nevoi.

Pe termen lung, R.Moldova va trebui să prioritizeze construirea unei noi interconexiuni electrice cu România și să dezvolte sectorul surselor regenerabile. (sursa: The Guardian)