Liderul Partidului Național Moldovenesc – l-am numit pe medicul Dragoș Galbur – a depus o petiție la Primăria Municipiului Chișinău, prin care cere redenumirea străzii ”A. Pușkin” (poet rus notoriu pentru românofobie și anti-semitism) în Strada ”Regina Maria”.
Petiția lui Galbur a adunat aproximativ 1.100 semnături – detalii AICI.
,,Propunerea are la bază diversitatea istorică și culturală a orașului, oferind oportunitatea de a îmbogăți nomenclatorul stradal și de a aduce un omagiu memoriei Reginei Maria, personalitate cu semnificație deosebită pentru neamul nostru românesc. O stradă ce îi poartă numele ar contribui la consolidarea identității naționale și la diversificarea peisajului urban, fără a afecta prezența existentă a numelui Pușkin, deja onorat prin denumirea străzii Colina Pușkin. Mingea e în curtea lui Ion Ceban. Hai să-l vedem cât de român este”, a precizat Dragoș Galbur.
Cum i-a umilit Pușkin pe basarabeni
Dincolo de versurile sale, puțini cunosc că Pușkin a fost și un notoriu antisemit, rasist și românofob. El a debordat de românofobie, insultându-i în special pe basarabeni, atunci când a fost exilat de autoritățile imperiale rusești în provincia românească anexată de Rusia la 1812.
Aflat în Basarabia, Pușkin a compus o poezie în care i-a numit ”țigani” pe toți românii basarabeni. De asemenea, individul i-a numit pe românii de la Est de Prut și ,,maimuţe”, ,,măgari proşti”,,,tâmpiţi”.
Iată ce scria Puşkin despre români, când se afla în surghiun în Basarabia (1820-1823):
Între obraznicele ţigănci sunt ca un Orfeu între zeiţele vinului şi ale chefului,
Sunt ca un zeu între moldovencele cochete şi proaste,
Dar între triştii moldoveni
Nu sunt ca cerbul între ei,
Ci ca un leu între maimuţe,
Sunt un cal arab Alimadan
Într-o turmă de măgari – AICI puteți consulta varianta în limba rusă.
Antisemitismul lui Pușkin
Autorul și jurnalistul rus Petr Lyukimson, care a cercetat minuțios operele lui Pușkin, consideră că antisemitismul poetului rus e de netăgăduit. Este suficient, spune jurnalistul, să ne amintim de "evreul josnic" din opera "Șalul negru" sau de imaginea cămătarului din "Cavalerul avar", care e etichetat pur și simplu drept "JID", deși are un nume ("evreul blestemat, onorabilul Solomon"). Dar, în același timp, într-o epigramă despre Bulgarin, Pușkin scria: "Fii un JID - și asta nu e o problemă!". Această replică are cu siguranță nuanțe antisemite, consider Lyukimson.
Apoi, să ne amintim că moștenirea lăsată de Pușkin include și poemul antisemit "Hristos a înviat, Rebeca mea!", care e impregnat de umor obscen:
Hristos a înviat, Rebekah a mea!
Astăzi, urmând cu sufletul meu
Legea omului dumnezeiesc,
Te sărut, îngerul meu.
Și mâine, la credința lui Moise
Pentru un sărut nu mă voi sfii
Sunt gata, evreică.
Îți voi da și asta,
cu care să distingi evreul credincios
De cel ortodox.
Poemul este datat 1821 - în primăvara acelui an, poetul a locuit la Chișinău, în Basarabia ocupată de Imperiul Rus, unde întâlnea nu numai ,,țigani” (cum îi numea pe români), ci și evrei. Citiți AICI întreaga analiză a lui Petr Lyukimson.
