Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, îi îndeamnă pe credincioșii din R. Moldova să participe la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2024 şi să-şi declare apartenența etnică românească, să mărturisească că vorbesc limba română și că sunt creștini ortodocși.

„Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2024 este un prilej oportun prin care putem mărturisi cine suntem, de unde venim și în ce credem”, precizează ÎPS Petru într-un comunicat publicat pe siteul oficial al Mitropoliei Basarabiei

În acest context, suntem îndemnați să ne cunoaștem și să ne mărturisim identitatea națională, lingvistică și religioasă. Astfel, vă îndemnăm cu toată dragostea să vă implicați cu fervoare și responsabilitate în acest proces al recensământului, și să vă declarați apartenența etnică prin naționalitatea românească, limba română și credința ortodoxă.

Naționalitatea românească este un temei de unitate și solidaritate pentru întreaga noastră comunitate, indiferent de granițe și de contexte istorice. Este datoria noastră, ca români și creștini ortodocși, să ne mărturisim identitatea românească cu demnitate și deplină recunoștință, să ne cinstim neamul și să contribuim la perpetuarea valorilor și tradițiilor noastre care ne definesc.

Limba română este comoara cea mai de preț a identității noastre culturale și lingvistice. Ea este expresia vie a duhului nostru național și a moștenirii istorice. Păstrarea și promovarea limbii române este o responsabilitate sfântă pe care o avem față de strămoșii noștri și față de generațiile viitoare.

Credința ortodoxă este piatra de temelie a identității noastre spirituale și religioase. Ea ne unește într-o comuniune sfântă cu ceilalți credincioși și ne îndeamnă să trăim în iubire și adevăr, să slujim lui Dumnezeu și să ne iubim aproapele. Prin mărturisirea credinței ortodoxe în cadrul recensământului, afirmăm legătura noastră strânsă cu Biserica lui Hristos și ne angajăm să trăim în conformitate cu învățăturile ei dumnezeiești”, precizează comunicatul-îndemn al Mitropolitului Basarabiei.

În prezent în vârstă de 77 de ani, Petru Păduraru, născut în comuna Țiganca, județul Cahul a fost hirotonit în anul 1990 ca episcop de Bălți, Vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului și Moldovei (sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Ruse). El a fost izgonit în august 1992 din reședința episcopală, din cauza atitudinii sale pro-românești.

Împreună cu o parte din credincioși, el a participat la Adunarea Eparhială de Constituire a Mitropoliei Basarabiei din 14 septembrie 1992, fiind ales ca locțiitor de Mitropolit al Basarabiei, cu sediul la Chișinău. După o săptămână, PS Petru este primit în comuniune cu Biserica Ortodoxă Română, fiind recunoscut în funcția de locțiitor de Mitropolit al Basarabiei și devenind membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 19 decembrie 1992.

La data de 3 octombrie 1995, Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei l-a ales în funcția de Mitropolit al Basarabiei. Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a confirmat ca Mitropolit la 24 octombrie 1995, acordându-i titlul de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor și dreptul de jurisdicție extrateritorială asupra românilor ortodocși din diaspora de răsărit (de la răsărit de râul Prut).

Recensământul populației și al locuinţelor a început pe 8 aprilie şi va dura până pe 7 iulie, anul curent.

Autoritățile de la Chișinău estimează că primele rezultate vor fi publicate timp de șase luni după finalizarea recensământului.

Recensământul este o activitate statistică de amploare care se desfășoară o dată la 10 ani, fiind parte a rundelor mondiale de recensăminte, realizate în conformitate cu recomandările internaționale.

Europa Liberă amintește că în lunile august - octombrie, Biroul Național de Statistică a efectuat un recensământ de probă. Atunci o parte din recenzori au rămas dezamăgiți de remunerare și au spus că nu vor participa la recensământul planificat pentru 2024.

O parte din posibilii respondenți nu știau despre desfășurarea recensământului de probă, mulți au refuzat să răspundă la întrebări. Cele mai multe refuzuri au fost în orașe.

Desfășurarea recensământului este finanțată de Uniunea Europeană și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA).

Costul total este de 2,075 milioane de euro, dintre care 2 milioane reprezintă contribuția UE și 75.000 de euro - a UNFPA.

Ultimul recensământ al populației și locuințelor a avut loc în 2014. Datele au fost prezentate peste 3 ani și au arătat că R. Moldova avea circa 3 milioane de locuitori, cu aproximativ 400.000 mai puțini decât la precedenta numărătoare, din 2004.