Cu doar câteva zile înainte de decizia Curții Constituționale privind validarea rezultatului algerilor parlamentare din 28 septembrie, premierul Dorin Recean a anunțat, public, că se retrage din politică invocând „motive personale”. 

Asta înseamnă că Recean, care nu a dat anterior niciun un indiciu privind retragerea sa, va renunța nu doar la funcția de premier, ci și la mandatul de parlamentar câștigat recent alături de PAS.  

„Sunt onorat de încrederea pe care PAS mi-o oferă și intenția partidului de a-mi oferi mandatul de prim-ministru în continuare. Însă decizia mea este alta. M-am implicat acum doi ani și jumătate cu un mandat foarte clar - un mandat de a asigura securitatea și ordinea constituțională. Nu am avut niciodată intenția să rămân în politică. 

Mandatul meu se încheie aici, odată cu această nouă etapă în care intră țara noastră. Sper că ceea ce am reușit să facem împreună va așeza R. Moldova în rândul statelor puternice ale lumii. Iar pentru aceasta este nevoie ca următorul mandat de guvernare să fie despre creștere economică. Nu voi continua să mă implic în viața politică, îmi voi depune mandatul de deputat, după ce votăm noul Guvern, desigur, și îmi voi continua parcursul profesional pe care l-am lăsat într-o parte acum câțiva ani. Cu toate acestea, nu voi ezita niciodată să ajut dacă voi putea”, a precizat Dorin Recean într-o conferință în care l-a avut alături de Igor Grosu, liderul PAS. Acesta din urmă a spus acum că partidul de guvernământ ar fi vrut ca Recean să-și continue mandatul de premier să rămână tot Recean, neavansând vreo altă variantă de potențial șef al Guvernului. VIDEO integral la finalul textului!

Recean nu a detaliat „motivele personale” ale retragerii, precizând că s-a aflat în fruntea Guvernului pentru „un mandat clar” de a „asigura securitatea și ordinea constituțională”. 

Fostul președinte al Curții Constituționale a R.Moldova Alexandru Tănase - care scrie în prezent pentru publicația Cotidianul (din același trust de presă ca și Podul.ro și Podul.md) - comentează plecarea lui Recean din fruntea guvernului arătând că ar putea avea legătură cu lipsa de proiecte, viziune și chiar viitor pe care o proiectează PAS după câștigarea alegerilor. 

„Noi ne-am obișnuit cu ideea că Maia Sandu este centrul de greutate al actualei guvernări. Nu doar moral, ci și politic. Restul PAS-ului trăiește din imaginea ei și din speranțele pe care le-a trezit. Fără ea, partidul aproape că dispare din peisaj. Nu e o critică, ci o realitate rece. 

Au trecut două săptămâni de la alegeri și nu se simte niciun val de speranță, nicio presiune reală pentru schimbare. Doar o liniște densă, apăsătoare. Astăzi a fost anunțată retragerea din politică a premierului Recean – unul dintre puținii care mai păstra o brumă de autoritate. 

Chiar dacă spațiul virtual a fost împânzit de mesaje cu „fluturi in stomac”, de genul „Mulțumim, Dorine!”, oricine înțelege cât de cât politica știe că această retragere nu este deloc întâmplătoare. Ea nu face decât să amplifice senzația că ne îndreptăm spre ceva difuz și instabil. 

Conferința de presă de azi nu a fost despre viitor. A fost despre absența lui. Niciun plan clar, nicio viziune articulată. Doar repetiții tehnice și o retorică sleită despre „reforme”. Reformele – acest cuvânt-fetiș care a devenit un simplu slogan de campanie. Unde reformele nu sunt urmate de fapte, se instalează scepticismul. Iar scepticismul, odată intrat în sângele cetății, se transformă lent, dar sigur, în neîncredere. Apoi, în resemnare. 

„Și asta e, de fapt, marea problemă: resemnarea. Nu opoziția, nu Rusia, nu fake news-ul. Ci tăcerea celor care au sperat. Dacă se frânge această ultimă fereastră de încredere, următorul ciclu nu va mai aduce reforme, ci revanșă”, scrie Tănase în introducerea unui amplu articol în care analizează situația și atmosfera de lâncezeală post-alegeri care poate fi citit integral AICI. 

„Atmosfera post-electorală a Moldovei seamănă mai degrabă cu o siestă politică decât cu un nou început. Nu există nici febra negocierilor, nici febra ideilor. Doar o prelungire a inerției. Stagnare. Iar în timp ce societatea așteaptă semne, semnalul nu mai vine de nicăieri. 

Suntem într-un moment în care societatea civilă — ceea ce a mai rămas din ea neînregimentat politic de actuala putere — trebuie să iasă din această amorțeală și să forțeze puțin nota. Să readucă în centrul agendei publice subiectele care contează cu adevărat, nu fantoșele de campanie și sperietorile reciclate despre Putin, Plahotniuc și Șor, sau cine o mai fi acolo. Aceste teme, transformate în ultimii ani în reflexe pavloviene, și-au epuizat complet potențialul mobilizator odată cu închiderea urnelor de vot. 

Ceea ce lipsește Moldovei acum nu este liniștea, ci energia unor discuții serioase și curajoase despre ceea ce urmează — despre reforme. Reforme care întârzie de zeci de ani și pe care nici PAS, în mandatul trecut, nu a avut tăria să le promoveze. Justiția, administrația publică, reforma sistemului politic, educația — toate cer o reconstrucție de la temelie, nu un nou decor electoral”, mai scrie Alexandru Tănase în analiza sa (sursa: Cotidianul.md) 

Conferința comună Recean-Igor Grosu

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a nominalizat pentru funcția de premier pe Dorin Recean în februarie 2023, sugerând că ar fi mai potrivit să facă față importantelor provocări survenite în contextul războiului din Ucraina (criza energetică, de securitate, refugiați, război hibrid etc). 

Din februarie 2022 și până la numirea în fruntea guvernului, Răcean a fost consilier al Maiei Sandu în domeniul apărării și securității naționale și secretar al Consiliului Suprem de Securitate.

Acum în vârstă de 51 de ani, Recean este absolvent al Academiei de Studii Economice din Moldova, specializarea Managementul relațiilor economice internaționale, iar în perioada 1998-2000 și-a făcut studiile la Newport University (USA), filiala Belgia.

Între anii 2010-2012 a fost viceministru al Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor, iar în perioada 2012-2015 a fost ministru de Interne în guvernele Filat și Leancă, fiind responsabil pentru realizarea reformei MAI și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE.

Conform CV-ului său, din 2016 a lucrat în organizații și instituții internaționale, fiind consultant în domeniul analizei datelor și informației. Din 2018, predă la Universitatea Tehnică a Moldovei.

În februarie 2013, Dorin Recean, atunci ministru de Interne în Guvernul condus de Vlad Filat, a fost protagonistul unui scandal mediatic după ce în spațiul public a apărut o înregistrare a unei discuții telefonice dintre el și Nicolae Vicol, pe atunci șef al Serviciului Fiscal de Stat. În discuții, Recean i-ar fi dat indicații șefului de la FISC, supărat pe comportamentul acestuia.

Discuțiile au apărut în spațiul public în contextul dosarului penal în care era vizat Nicolae Vicol, telefonul acestuia fiind interceptat.

În anul 2015, Procuratura Generală a inițiat o anchetă penală pe numele lui Dorin Recean, pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, în urma unei plângeri depuse de polițistul Ruslan Saachian, una din figurile importante din timpul evenimentelor din aprilie 2009, demis și reabilitat în instanță de mai multe ori. Dosarul a fost ulterior clasat.