Autoritățile centrale basarabene și cele ucrainene ar trebui să-și unească eforturile pentru a salva de la rusificarea totală minoritatea ucraineană din R.Moldova. Scenariul în care etnicii ucraineni își vor pierde identitatea de etnie, cultură și în primul rând de limbă, ar însemna, pur și simplu, dispariția acestora ca grup minoritar din Basarabia.

Un astfel de scenariu nu este deloc imposibil, și din păcate nu suntem foarte departe de așa ceva, având în vedere susceptibilitatea etnicilor ucraineni la rusificare, dar și starea generală de marasm identitar, cel de-al doilea stat românesc – R.Moldova – având, de asemenea, probleme grave la acest capitol. 

O spunem fără ocolișuri: vina pentru incapacitatea sau dezinteresul de conservare a filonului identitar ucrainean în R.Moldova aparține nu doar minoritarilor ucraineni, ci și statului moldovean, care a făcut foarte puține pentru cei care alcătuiesc cea mai numeroasă minoritate etnică din spațiul dintre Prut și Nistru, lăsându-i pradă rusificării. 

În cele trei decenii de existență a statului românesc de la Est de Prut, minoritarii găgăuzi și bulgari, dar mai ales ucrainenii au fost folosiți, laolaltă cu mai puțin numeroșii (dar mult mai vocalii) ruși, în interesul criminalilor de la Kremlin, fiind transformați într-o masă electorală rusofilă ce e exploatată din plin în toate tipurile de alegeri.  

Moscova a putut profita de segmentele cele mai vulnerabile ale tuturor acestor etnii, nu doar a etnicilor ucraineni, căci vorbim aici despre un întreg fenomen al deznaționalizării forțate, iar acum, voluntare (deși au rămas cu mentalitatea că limba și cultura rusă ar fi cică ”superioare”, cum li se spunea în perioada ocupației sovietice, în prezent nu-i forțează nimeni să vorbească limba rusă sau să învețe limba părinților lor; în tot cazul, este doar alegerea lor, iar unii, deși puțini la scara întregii populații a R.Moldova, preferă să iubească Ucraina, România și Uniunea Europeană chiar și în limba rusă, dar asta e o altă discuție căreia îi vom rezerva neapărat un articol separat). 

Rămân esențiale două obiective majore pe care atât Chișinăul (a se înțelege și Bucureștiul), cât și Kyivul ar trebui să le urmărească cu mare interes. 1. E nevoie de un efort consolidat pentru a sprijini minoritatea ucraineană din Basarabia să-și conserve identitatea de limbă, cultură, tradiții etc (scoțându-i pe cât mai mulți din ghearele ruskii mir). 2. E nevoie să avem la Chișinău, în politica mare, prezentă vocea ucrainenilor, care, reiterăm, sunt cea mai numeroasă minoritate etnică din R.Moldova.

Gândiți-vă doar la cât de mare influență ar avea un partid politic cu viziuni pro-europene care să reprezinte interesele minorității ucrainene în Basarabia. Un segment considerabil din alegătorii care fac parte din respectiva categorie și-ar da cu siguranță votul pentru o astfel de formațiune (imposibilă în ultimii 33 de ani). În același timp, gândiți-vă câte voturi ar pierde formațiunile pro-moscovite de la Chișinău, dar și ce palme ar primi Rusia în politica basarabeană, dacă ucrainenii din RM vor decide, într-un fel sau altul, să nu mai fie masă de manevră pentru Kremlin. 

(Foto deschidere: stiri.md)