Compania Meta, care deține mai multe rețele sociale, printre care Facebook și Instagram, a publicat un raport privind amenințările influenței ruse, care vizează și Republica Moldova. Datele din raport, citate de zdg.md, arată că mai multe profiluri și pagini false, care ținteau publicul din R. Moldova și aveau un „comportament neautentic și coordonat”, au fost închise. Meta menționează că a închis 1326 de conturi, 80 de pagini și un grup de Facebook, precum și un cont de Instagram. Potrivit Meta, acestea erau parte a unei rețele de origine necunoscută, care țintea publicul din R. Moldova și din Madagascar.
Rețeaua publica informații „despre regiunea găgăuză, despre personalități publice precum Ilan Șor, un politician moldovean sancționat, și Marina Tauber, membră a Partidului Șor”.
De asemenea, rețeaua critica guvernul în exercițiu și eforturile sale de integrare în UE, postând totodată videoclipuri în care Maia Sandu era parodiată.
Uneori, conturile cu pricina postau „despre subiecte non-politice, precum fotbal și întâlniri (amoroase, n. red.), probabil pentru a părea mai autentice”, se mai arată în raport.
Din aceeași rețea investigată de Meta face parte și un canal de Telegram, activ și în prezent, pe care sunt publicate clipuri video în care este parodiată președinta R. Moldova, Maia Sandu. Cei care se ascundeau în spatele conturilor false foloseau fotografii de profil create cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a se prezenta ca fiind localnici, se mai arată în raport.
Această rețea era activă pe Facebook, Telegram, Vimeo și Change.org. Pentru a-și ascunde originea, erau utilizate browsere anonimizate, VPN-uri și infrastructuri intermediare din Lituania și din regiunea transnistreană a R. Moldova, potrivit raportului Meta.
Potrivit datelor companiei, aproximativ 20 de mii de conturi au urmărit una sau mai multe dintre aceste pagini, mai puțin de 200 de conturi s-au alăturat acelui grup și aproximativ 10 conturi au urmărit acel cont de Instagram. Pentru promovarea mai eficientă a unor mesaje pe Facebook, astfel încât acestea să ajungă la un număr mai mare de oameni, au fost cheltuite aproximativ 42 de mii de dolari.
În Madagascar, această rețea publica informații în susținerea unui candidat la funcția de președinte, Siteny Randrianasoloniaiko, care, potrivit presei internaționale, ar fi avut legături cu persoane apropiate lui Vladimir Putin și îl criticau pe președintele în funcție, Andry Nirina Rajoelina.
În ianuarie 2023, sursa citată a scris că cel puțin 21 de pagini și peste 100 de profiluri false de Facebook îi lustruiau zilnic imaginea fostului deputat Ilan Șor, condamnat la închisoare în dosarul fraudei bancare. Cu mii de euro pompate în postări sponsorizate și cu aportul celor peste 100 de postaci, lui Ilan Șor îi era creată, în mediul virtual, imaginea unui „politician tânăr, iubit de cetățeni, bun manager, om de echipă, căruia îi pasă de popor și de oamenii săraci”.
Problema, departe de a fi rezolvată. Blinken: „O întrebare foarte complicată”
Podul precizează că, în ultimul an, Ilan Șor, respectiv profilurile și paginile afiliate acestuia au publicat postări promovate cu plată și comentarii în care fie îi era spălată imaginea politicianului controlat de regimul de la Kremlin, fie criticau guvernarea pro-europeană și tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană. Postările cu informații false erau sponsorizate pe Facebook și Instagram, deținute de Meta, companie care accepta promovarea cu plată a acestui conținut.
Ștergerea de conturi false care răspândeau falsuri și manipulări este o acțiune necesară, însă ea trebuie să fie însoțită, cel puțin, și de prevenirea promovării cu plată a conținutului malign, dar și a autorilor acestui conținut. Această problemă rămâne a fi una importantă, motiv pentru care secretarul de stat american, Antony Blinken, a fost întrebat, pe parcursul vizitei efectuate la Chișinău, dacă autoritățile americane pot întreprinde măsuri pentru a responsabiliza compania americană Meta.
„Avem un nou pachet de sancțiuni pentru cei care încearcă sau caută să submineze democrația R. Moldova. Pe măsură ce obținem informații necesare pentru a sprijini aceste sancțiuni, vom continua să le adoptăm. (…) Aceasta este o întrebare foarte complicată și depășește competențele mele. Noi întotdeauna îndemnăm aceste platforme de rețele sociale să-și aplice propriile lor legi/ regulamente. Majoritatea o fac. Unde putem împărtăși informații cu aceste platforme, o facem, bineînțeles. Dar ele sunt entități independente și-și iau propriile decizii și ne așteptăm să-și aplice propriile reguli, iar dacă primim informații privind abuzul acestor platforme, vom lua acțiunile potrivite”, a răspuns Antony Blinken la întrebarea unei reportere a Ziarului de Gardă.