După ascensiunea fulminantă a republicanului Donald Trump în cursa pentru cel de-al doilea mandat de președinte al SUA, președinta Maia Sandu a decis să-și schimbe retorica privitoare la politica externă a R. Moldova, încercând acum să joace din nou, în mod activ, cartea "neutralității". 

Tot sub impactul situației internaționale, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a jucat cartea "neutralității" și acum mai bine de 2 ani în urmă, mai exact în primele 2 luni de la declanșarea războiului genocidar și de ocupație al Federației Ruse în Ucraina, atunci când rezistența și capacitatea de autoapărare a statului ucrainean se aflau sub semnul întrebării. 

Deși a emis și emite extrem de des declarații contradictorii despre poziția R. Moldova în relațiile internaționale, spunând ba că statul românesc de la est de Prut nu poate fi ferit de pericolele agresiunii rusești din pricina unor prevederi din Constituție privind neutralitatea, ba că neutralitatea reprezintă instrumentul de "menținere a păcii și securității", în realitate, Maia Sandu nu a acționat niciodată ferm nici în direcția apropierii și aderării la blocul politico-militar defensiv NATO, și nici măcar în direcția obținerii de garanții internaționale pentru securitatea statului în contextul menținerii neutralității. 

Mai mult, deși Ministerul Apărării al Poloniei a transmis foarte clar, pentru Podul.ro, că statul polonez este pregătit să devină un garant al neutralității R. Moldova în calea amenințărilor rusești - făcând cu adevărat efective, pe plan internațional, prevederile constituționale privind neutralitatea, care erau oricum caduce încă din 1992, de când Federația Rusă a ocupat ilegal teritoriile din stânga Nistrului, fondând regiunea separatistă transnistreană - Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău nici NU a salutat și nici NU a reacționat în vreun fel la acest anunț venit de la Varșovia. 

Recent, în cadrul unei întrevederi avute cu ministrul Apărării R. Moldova, Anatolie Nosatîi, Maia Sandu a accentuat, din nou, cât de importantă este pentru R. Moldova pacea via "neutralitate". (sursa: AICI)

Poziționarea Maiei Sandu se situează astfel la polul opus cu cea exprimată în repetate rânduri de Nosatîi, militar de carieră, cu studii superioare în securitate în Odesa și în SUA. Acesta declarase că "neutralitatea" este extrem de costisitoare pentru un stat precum R. Moldova, respectiv că aceasta nu ne poate salva sau preveni de la o potențială agresiune militară rusească în viitor. (sursa: AICI, AICI și AICI)

Acompaniată de PAS-iștii din MAE, putem spune că Maia Sandu duce acum o politică securitară de tip "struțo-cămilă", ceea ce ar putea avea la bază atât motivații în plan intern, cât și internațional. În primul rând, poate fi vorba despre ascensiunea lui Donald Trump în cursa pentru Casa Albă. Indiferența și aparenta insensibilitate a lui Trump pentru Europa de Est este arhicunoscută. În timpul primului mandat pe care Trump l-a avut la Casa Albă, Republica Moldova a lipsit cu desăvârșire din discursurile sale publice. Din această perspectivă apar și temerile PAS. 

În al doilea rând, pe măsura apropierii alegerilor prezidențiale din R. Moldova și a referendumului privind aderarea la UE, PAS-ul și Maia Sandu vor găsi de cuviință să-și "deradicalizeze" (folosim acest termen tocmai pentru că NATOfobia din societatea basarabeană este în continuare foarte vie din cauza propagandei Kremlinului) mesajul public și electoral. Evitarea dezideratului Unirii celor două state românești, și impunerea, în schimb, în spațiul public a unei imagini efemere a R. Moldova care "merge doar în UE" și "în niciun caz în NATO", direcție pe care s-a mers încă de pe vremea fostei prim-ministre Natalia Gavriliță, încercându-se o copiere a modelelor austriac și irlandez (Austria și Irlanda sunt membre UE, dar nu și membre NATO) ca și cum acestea ar putea fi aplicate și în cazul Basarabiei (aflată în proximitatea războiului rusesc din Ucraina și confruntându-se cu permanentele atacuri hibride de la Moscova) - rămâne o altă prioritate pe agenda comună a PAS-ului și a Maiei Sandu în prezent și în următoarea perioadă.  

O altă miză a acestor jocuri de-a struțo-cămila este cea a atragerii de voturi și capital politic de la alegătorii tradițional pro-ruși. Este bine cunoscut faptul că electoratul pro-rus din R. Moldova susține menținerea actualei "neutralități".