În preajma referendumului privind euro-integrarea Republicii Moldova, s-au întețit campaniile manipulatoare ale pionilor Kremlinului precum socialistul Igor Dodon, care se dau de ceasul morții în legătură cu o presupusă pierdere a suveranității statului în cazul în care aderă la Uniunea Europeană. Pe parcursul unui interviu acordat recent pentru Europa Liberă Moldova, istoricul și politologul Armand Goșu - profesor al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București, a demontat această campanie propagandistică, subliniind că, în realitate, Republica Moldova va dobândi un plus de suveranitate în cazul în care aderă la UE. 

"Crește neînchipuit puterea și influența Republicii Moldova la nivel european. Cine băga înainte în seamă Malta? Dar astăzi cu Malta trebuie să discuți. Malta are niște interese în Marea Mediterană, de exemplu pe pescuit, iar acum le promovează. Sunt sigur că și Republica Moldova va avea politicieni suficient de abili ca să promoveze (interesele - n.red.) la nivelul întregului bloc occidental", a argumentat Armand Goșu. 

Pe de altă parte, Armand Goșu a punctat că, desigur, vor fi unele decizii "care se vor transfera la nivelul Uniunii Europene" pentru a se purta consultări între state pe varii subiecte. 

"Dar eu nu descriu asta drept pierderea suveranității. Dacă dai foc la casă și vine colegul tău din Uniunea Europeană și îți dă peste mână și spune că faci o prostie, înseamnă pentru cineva pierderea suveranității? Mi se pare normal să pierzi tipul acesta de suveranitate, respectiv dreptul de a face tâmpenii", a punctat politologul. 

Moderatoare: Avem acest refren despre pierderea suveranității, care prinde tot mai mult teren în ultima vreme. Pare să fie destinat persoanelor care consideră sau au considerat că prăbușirea Uniunii Sovietice a fost una din cele mai mari catastrofe geopolitice ale secolului trecut și e legat cumva și de nostalgia pe care o au probabil pentru acea perioadă. Nostalgia aceasta pentru URSS este într-un fel ciudată, pentru că e vorba de fapt despre o perioadă sau o uniune în care moldovenii nu serveau, să zicem așa, suveranitate pe pâine. Nu vi se pare paradoxal să se vorbească despre pierderea suveranității Republicii Moldova odată cu apropierea de Uniunea Europeană?

Armand Goșu: Sigur, aici e un specific al Republicii Moldova care are un trecut și o memorie care ține de situația și poziția din Uniunea Sovietică, dar totuși tema suveranității să știți că este general valabilă. A fost valabilă pentru toată Europa Centrală și de Est în momentul în care s-au extins NATO și Uniunea Europeană. Ele s-au extins pentru că noi, central-europenii și est-europenii am tot bătut, aproape cu disperare, la poarta acestor instituțiilor euro-atlantice. Ei nu ne-au primit în clubul euro-atlantic pentru că au vrut ei să se extindă. Nu, ci noi aproape că am stat cu mâinile prinse de gardul Occidentului, după prăbușirea Zidului Berlinului și am bătut disperați la ușile NATO, UE să fim primiți în aceste cluburi, iar pentru toate țările din Europa Centrală, de la Polonia, Cehia, Ungaria, România, Bulgaria, faptul că au intrat în Uniunea Europeană este un uriaș succes, pentru că în felul ăsta au intrat într-o lume occidentală de care au fost smulse după Al Doilea Război Mondial. 

Despre pierderea suveranității s-a vorbit și la București în anii 2000. (...) Ce înseamnă obsesia suveranității? Să nu cumva ca altcineva să decidă pentru tine. Pe de altă parte, este și un specific al Republicii Moldova care încă are această memorie a RSS Moldovenești, cu poziția ei din cadrul Uniunii Sovietice, iar în acest context ceea ce comentați dumneavoastră la începutul intervenției mi se pare extrem de corect. Ce suveranitate a avut Moldova în Uniunea Sovietică? După ce suveranitate vii tu astăzi să plângi într-o operă de nostalgie sovietică? Trebuie desigur explicat, și sunt sigur că o vor face demnitarii de la Chișinău, că sunt niște decizii care se vor transfera la nivelul Uniunii Europene, dar asta nu înseamnă că, de pildă, hotărârile pe agricultură sau transporturi se iau la Bruxelles. Clubul acesta euro-atlantic presupune o discuție, o dezbatere și luarea unor decizii de comun acord, dar eu nu descriu asta drept pierderea suveranității. Dacă dai foc la casă și vine colegul tău din Uniunea Europeană și îți dă peste mână și spune că faci o prostie, înseamnă pentru cineva pierderea suveranității? Mi se pare normal să pierzi tipul acesta de suveranitate, respectiv dreptul de a face tâmpenii.

Moderatoare: De exemplu, liderul pro-rus al socialiștilor, Igor Dodon, traduce acest narativ în cuvinte simple, spunând: "Sub paravanul integrării europene, Moldova devine colonie dirijată de străini". Din experiența României, ce s-a schimbat în ceea ce privește puterea națională a României de a lua decizii? E România suferindă, să zicem așa, din vreun motiv că este membră a Uniunii Europene și poate trebuie să se și consulte atunci când ia anumite decizii?

Armand Goșu: Situația României e puțin atipică și oricum sensibil diferită de Polonia, de Ungaria, de Germania. Diferența asta e rezultatul calității foarte proaste a elitei politice românești. 

Sectorial, pe fiecare domeniu, sunt întâlniri lunare la Bruxelles, să zicem pe agricultură. O dată pe lună trebuie să se întâlnească toți miniștrii din statele membre UE să discute principalele probleme ale agriculturii (...), dacă ai nevoie de know-how din altă parte, de ajutoare, de mai mulți bani pentru diverse proiecte. (...) Ședința durează în jur de 6 ore, chiar 8 ore dacă sunt decizii grele de luat. Acum fiind războiul poate să dureze până seara târziu sau noaptea. Miniștrii, respectând regulile diplomatice, de civilitate discută între ei. Mie asta mi se pare cel mai important lucru. UE nu e o putere nu dură, dar nici nu o caracterizăm drept o putere soft. Este o putere normativă. Ce face UE? Stabilește reguli. Dacă nu vrei să respecți aceste reguli și le încalci, atunci ieși din aceste instituții euro-atlantice. Dacă vrei să ai o viață previzibilă, să trăiești o viață la anumite standarde, atunci vii și respecți aceste reguli. 

În cazul Moldovei este elementar. Dezvoltarea ei, supraviețuirea ei ca stat ține de integrarea în lumea occidentală. Republica Moldova vrea acolo, deci ar trebui din partea ei să vină interesul pentru a asimila regulile lumii occidentale, ale lumii civilizate. Deci din punctul acesta de vedere, eu cred că va fi un proces de lungă durată. Pe de altă parte, în România a fost foarte scurt, prea scurt. În România a durat 6 ani. România a intrat prea repede în Uniunea Europeană. A fost o decizie politică. România nu era pregătită. Poți să spui și de alte țări că nu erau pregătite, că au intrat prea repede în Uniunea Europeană. Abia acum, generațiile noi au început să învețe în școală despre funcționarea instituțiilor europene. 

Gândiți-vă că mica Moldovă va fi băgată în seamă de Germania. Ministrul de Externe de la Berlin sau ministrul Agriculturii de la Berlin sau al Transporturilor de la Berlin va avea nevoie de susținerea colegului său din Republica Moldova, din România, din Bulgaria, pentru a trece, pentru a promova niște politici la nivelul Uniunii Europene. Așadar, nu e vorba de pierdere de suveranitate. Din contră, crește neînchipuit puterea și influența Republicii Moldova la nivel european. Cine băga înainte în seamă Malta? Dar astăzi cu Malta trebuie să discuți. Malta are niște interese în Marea Mediterană, de exemplu pe pescuit, iar acum le promovează. Sunt sigur că și Republica Moldova va avea politicieni suficient de abili ca să promoveze (interesele - n.red.) la nivelul întregului bloc occidental, care înseamnă prosperitate. 

Vedeți video: