Opt miniștri de externe și secretari de stat ai țărilor care fac parte din formatul Nordic-Baltic au sosit, marți, la Chișinău, într-o vizită comună, în cadrul căreia au semnat, alături de ministerul de Externe condus de Mihai Popșoi, un memorandum de înțelegere interministerială, menit, printre altele, să sprijine consolidarea rezilienței instituționale a R.Moldova în fața ingerințelor Rusiei mai ales.
Potrivit Radio Chișinău, miniștrii din țările nordice și baltice urmează să se deplaseze în trei regiuni diferite ale Republicii Moldova pentru a împărtăși din experiența țărilor lor cu privire la cooperarea și integrarea europeană.
Din formatul Nord-Baltic 8 (NB8), inițiat în anii 1990, fac parte Danemarca, Norvegia, Islanda, Suedia, Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia. Este un format de cooperare regională pe subiecte regionale și internaționale de actualitate. În anul 2024, NB8 este prezidat de Suedia, care a preluat coordonarea formatului după Letonia în 2023.
Vizita oficialilor din țările Baltice și Nordice la Chișinău reprezintă un semnal puternic de susținere a aspirațiilor europene ale R.Moldova și un mesaj încurajator de solidaritate, în contextul politic extrem de dificil cu care se confruntă Chișinăul, a arătat Popșoi. El s-a referit mai ales la interferențele și încercările Rusiei de a deturna a parcursului european al R. Moldova.
„Aceste atacuri includ acțiuni de ordine cibernetic, campanii de dezinformare, denigrare, finanțare ilicită a formațiunilor și a unor exponenți politici, cumpărarea de voturi, răspândirea dezinformării, care vizează atât conducerea țării, cât și obiectivul nostru de integrare europeană”, a precizat Mihai Popșoi.
„Referendumul pentru integrare europeană din 20 octombrie este un test important pentru cetățenii moldoveni. Este o oportunitate de a demonstra determinarea noastră în a ne proteja valorile și în a face față ingerințelor Federației Ruse, care caută breșe pentru a deturna democrația și a submina încrederea cetățenilor noștri în instituțiile statului”, a mai spus Popșoi.
Inclusiv marți, în timp ce miniștrii de externe NB8 susțineau conferința de presă comună, ofițerii anticorupție din Moldova efectuau percheziții la unul din sediile blocului pro-rus „Victorie” într-un dosar de corupere a alegătorilor. În ultimele luni astfel de operațiuni au avut loc cu regularitate, de câteva ori pe săptămână, fiind confiscate milioane de euro – bani proveniți din Rusia pentru a destabiliza Moldova, scrie și corespondentul Deutsche Welle.
După ce a eșuat în a face Moldova neatractivă pentru UE prin politicieni corupți loiali Kremlinului, Rusia investește masiv acum în manipularea, prin propagandă și falsuri, a percepției moldovenilor asupra UE. Zilnic, spațiul public este invadat de narațiuni false menite să transforme UE în sperietoare pentru moldoveni. Unii dintre ei se tem că țara își va pierde suveranitatea după aderarea la UE și că europenii le vor acapara terenurile agricole.
Cei opt miniștri din statele formatului Nord-Baltic au declarat că au venit în R. Moldova pentru a arăta Chișinăului susținerea în fața acestui război hibrid purtat de către Federația Rusă și pentru a împărtăși din experiența și avantajele pe care țările lor le-au resimțit odată cu integrarea în Uniunea Europeană.
Economia și veniturile în Estonia au crescut de patru ori, de la integrarea sa în UE, a indicat ministrul de Externe de la Tallinn, Margus Tsahkna.
„Suntem astăzi aici, în marea familie de țări nordice și baltice, pentru a sprijini Republica Moldova în reformele și eforturile de a face față la amenințările hibride care vin din partea Rusiei, de asemenea, pentru a împărtăși experiența noastră, să vă povestim ce înseamnă să fii parte din familia Uniunii Europene”, a precizat estonianul Margus Tsahkna.
Pensiile și salariile în Letonia, care a fost acceptată în UE acum două decenii, au crescut de șase ori, investițiile străine de 10 ori, exporturile de circa 16 ori, iar cu sprijinul UE au fost construite peste 2000 de km de drumuri, a subliniat și șefa diplomației letone, Baiba Braze.
Tot Braze a anunțat, la Chișinău, un sprijin financiar de 2,6 miliarde de lei moldovenești pentru Moldova din partea țărilor nordice și baltice.