Liderul prorus de la Tiraspol, milițianul Vadim Krasnoselski, declară că nu are nicio îndoială că Transnistria va fi recunoscută de comunitatea internațională ca stat independent, însă ar vrea ca acest lucru să nu se întâmple ca urmare a unor acțiuni militare soldate cu victime, scrie deschide.md.
Declarația lui Krasnoselski a fost făcută pentru novostipmr.com.
„Nu mi-aș dori ca această recunoaștere să fie obținută prin vărsare de sânge”, a spus Krasnoselski, precizând că nu dorește repetarea războiului din 1992.
„Vom obține recunoașterea, nu am nicio îndoială. Da, aceasta nu va avea nicio legătură cu moartea oamenilor. În orice caz, ne vom ruga pentru asta”, a mai spus el.
În iulie 2022 s-au împlinit 30 de ani de la începerea operațiunii de „menținere a păcii” în Transnistria, care se desfășoară în conformitate cu acordul din 21 iulie 1992, semnat de președinții Rusiei și Republicii Moldova, Boris Elțîn și Mircea Snegur.
În acest context, Krasnoselski a calificat drept „periculoase și ipocrite” declarațiile politicienilor moldoveni potrivit cărora acordul din 1992 cu Rusia a fost semnat sub presiunea Kremlinului. „Armata rusă a oprit războiul din Nistru și a salvat viețile nu doar ale pridnestrovenilor, ci și ale moldovenilor, ale oamenilor de mai multe naționalități”, precizat el într-o serie de declarații preluate de Interfax, agenție de presă controlată de Kremlin.
Într-o intervenție la un canal propagandistic de televiziune din Rusia, Serghei Lavrov îi reproșa recent președintei Maia Sandu că refuză să discute cu Krasnoselski, blocând astfel negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean. „Acum și Transnistria, și noi pledăm pentru un dialog direct, dar judecând după declarațiile publice ale președintelui Maia Sandu și ale echipei sale, ei nu doresc un dialog atât de direct, fiind ghidați în acest sens de SUA și UE. Aparent, mizează pe o cale nediplomatică de soluționare a problemei transnistrene”, abera Lavrov.
Krasnoselski, 52 de ani, este un ofițer de miliție din Transnistria, care îndeplinește funcția de ministru al afacerilor interne al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene (din 2007). Este al treilea președinte al Transnistriei începând cu decembrie 2016.
În agust 2007, Krasnoselski anunța că „cimitirul ostașilor români de la Tighina va fi lichidat, iar pe locul său va fi inaugurat un complex memorial al ostașilor Armatei Roșii, căzuți în luptele împotriva ocupanților fasciști”, care va fi inaugurat cu ocazia aniversării a 600 de ani de la întemeierea orașului Tighina și va cuprinde o suprafață de peste două hectare. PODUL a scris AICI.
Pe 25 februarie 2008, pe baza reexaminării Poziției comune 2004/179/PESC, Uniunea Europeană l-a inclus pe o listă a transnistrenilor cărora li s-a interzis călătoria în spațiul UE, fiind considerat răspunzător de împiedicarea progresului în vederea unei soluționări politice a conflictului transnistrean din Republica Moldova.
Kremlinul are în acest moment în jur de 2000 de militari în inima regiunii separatiste din Republica Moldova, o zonă etnică extrem de complicată nu doar pentru geografia țării, ci mai ales pentru drumul pro-european pe care și l-a propus Guvernul de la Chișinău, scria recent Radio Europa Liberă.
1.500 de militarii ruși din Transnistria fac parte din Grupul Operațional al Trupelor Ruse (GORT), cum a fost rebotezată Armata a 14-a de gardă sovietică/rusă după o pretină reformă de la jumătatea anilor 1990. Armata a 14-a a fost o structură creată în 1956 și care a fost implicată în războiul din Transnistria, ce a dus la apariția așa-zisei „Republici Moldovenești Nistrene”.
Pe lângă militarii din cadrul GOTR, în Transnistria se mai află militari ruși și în cadrul unor așa-numite trupe de menținere a păcii. Terminologia aparține Kremlinului, iar aceste trupe au fost trimise în Transnistria la începutul anilor ’90 pentru a justifica intervenția rusească armată de partea separatiștilor din regiune.
Maia Sandu a solicitat, în mai multe discursuri publice, retragerea forțelor ruse din Transnistria și îndepărtarea sau distrugerea munițiilor din depozitele de la Cobasna „care reprezintă o amenințare pentru securitatea și mediul din regiune în ansamblu”.
La Cobasna sunt stocate aproximativ 20.000 de tone de arme și muniții ce au ajuns în Transnistria după retragerea trupelor sovietice din Republica Democrată Germană, Cehoslovacia și alte state controlate de regimul sovietic.
