Nu doar compozițiile geniale, ci și vorbele cu valoare testamentară ale regretatului Eugen Doga sunt demne a fi menționate în contextul dispariției sale. 

În ajunul aniversării sale de acum doi ani, într-un interviu acordat postului de radio Vocea Basarabiei, Eugen s-a pronunțat în favoarea reunirii rapide a Moldovei cu România. Potrivit compozitorului, cele două țări pot fi unite „într-o jumătate de oră”.  

Vorbind împotriva folosirii limbii ruse în Republica Moldova, compozitorul a remarcat cu nemulțumire că în satul natal din Moldova, Mocra, locuitorii folosesc cuvinte rusești. Potrivit regretatul compozitor, situația era rezultatul influenței „propagandei de la Kremlin” asupra oamenilor.  

Doga nu a ignorat nici contingentul rus de menținere a păcii din Transnistria. Potrivit compozitorului, trupele ruși de menținere a păcii „profanează pământul marelui Domn Ștefan cel Mare”. Anterior, Eugen Doga a cerut ca monumentele soldaților sovietici din Moldova să fie dărâmate: „...Acestea nu sunt monumente, sunt niște simboluri urâte, la fel ca svastica germană” 

„Se face într-o jumătate de oră (reunirea Moldovei cu România). Un singur lucru pe care ar trebui să-l înțeleagă toți, aici nu atât guvernanții eu îi pun la treabă, eu cred că de noi înșine depinde. Eu îmi fac treaba, eu unirea cea spirituală am făcut-o de mulți ani. În România mă cunoaște lumea la fel, știind că eu îs din Transnistria, și nu văd diferența. Uite asta este, nu că din Basarabia sunt, dar din Transnistria. Suntem de aceeași grupă nu de sânge, dar de conștiință, de simțiri. Deci, care-i diferența? Eu îmi amintesc de anii când cuvântul „român” pur și simplu nici limba nu se întorcea să-l pronunți. Și nu numai de limbă, dar, să mă scuzați, și fundul tremura. Dar acum se duc o sumedenie, mai ales cântărețele acestea ale noastre – te-te-te, moldovean, moldovean, moldovean… Măi, da’ grozav! Măi, dar termină totuși cu Moldovioara asta… Eu am multe lucrări care cântă Moldova, care îl cântă pe Ștefan cel Mare, pe Alexandru Ioan Cuza, din istorie, la Craiova am făcut spectacolul Unirea cea Mare. Grozav! Mie îmi place, și n-am avut probleme, la fel cum nu am probleme când merg la ruși. (...) 
 

De aceea la baza oricăror discuții și înțelegeri ar trebui totuși să fie adevărul acesta – tautologie – adevărul adevărat. Eu am această expresie referitoare la muzică – muzică muzicală, există așa ceva, îmi aparține chestia asta și de ce să nu fie adevărul adevărat? Mulți folosesc cuvântul „adevăr” în apărarea poziției, dar mai există adevăr care nu cere apărare, care, dimpotrivă, impune să se înțeleagă ceva. Fiecare din noi face și această unire, eu cu muzica, unii cu economia, alții cu literatura, fiecare în sectorul său. Deci s-a făcut unirea și mai departe vin doi șefi și pun semnăturile, durează 5 minute. Noi trebuie să pregătim aceste 5 minute, dar nu să așteptăm protocolul să se facă. Uite, vin azi și semnează protocolul, și ce facem cu dânsul? Iarăși hotarele le trecem, de aceea fiecare din noi acest spațiu trebuie să-l prelucrăm”, a declarat Eugen Doga pentru Vocea Basarabiei.  

De asemenea, într-un interviu pentru Moldpres, din toamna lui 2024, în contextul referendumului din R.Moldova, Eugen Doga a afirmat: „Republica Moldova este parte a Europei, noi suntem în Europa și acest referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un exercițiu electoral relevant. Toți cetățenii trebuie să participe și să spună deschis: noi suntem europeni. Rușii au întrecut măsura. Ideea lor este să nu vină oamenii la plebiscit pentru a amâna aderarea. Mergem în lumea civilizată și nu suntem cu mâinile goale. Trebuie să asigurăm perspectiva dezvoltării naționale. În perioada sovietică, cuvântul național era sinonim cu dușman, suna ca o acuzație. Acum avem această ocazie să ne afirmăm, să ne promovăm valorile naționale, să demonstrăm lumii întregi că am făcut întotdeauna parte din cultura și civilizația europeană. Am scris „Odă Europei”. Noi rămânem europeni așa cum ne-a făcut bunul Dumnezeu. Pe acest pământ ne-am născut, pe acest pământ creăm, pe acest pământ generația de europeni trebuie să continue". 

Foto sus: Newsmaker.md/Telegram

 

 Născut pe 1 martie 1937, în satul Mocra din raionul Rîbnița din regiunea transnistreană, Eugen Doga a fost un simbol al culturii moldovenești și una dintre cele mai respectate figuri ale muzicii est-europene. Cu o carieră de peste șase decenii, a compus muzică de film, balet, corală și instrumentală, creând un univers sonor inconfundabil, în care sensibilitatea, romantismul și rădăcinile folclorice s-au împletit armonios. 

A devenit cunoscut pe plan internațional prin coloanele sonore ale filmelor regizate de Emil Loteanu, precum 'Lăutarii', 'Tandra mea fiară' și 'Maria, Mirabela'.  

Valsul din 'Tandra mea fiară' a fost inclus de UNESCO în lista capodoperelor muzicale ale secolului al XX-lea și a răsunat pe marile scene ale lumii, inclusiv la Jocurile Olimpice. 

Eugen Doga a fost autorul baletului 'Luceafărul', inspirat de poemul lui Mihai Eminescu, și al numeroase lucrări simfonice, corale și de cameră. A compus muzică pentru peste 200 de filme, fiind unul dintre cei mai prolifici compozitori din fostul spațiu sovietic. 

Distins cu titlul de Artist al Poporului al U.R.S.S., cu Ordinul Republicii Moldova și cu Ordinul Steaua României, Eugen Doga a fost nu doar un creator de excepție, ci și un promotor al valorilor culturale românești și europene. A sprijinit constant tinerii muzicieni și a pledat pentru unitatea culturală dintre Moldova și România. 

În ultimii ani, deși în vârstă, a rămas activ, participând la evenimente, scriind muzică și fiind omagiat de comunități culturale din întreaga lume. Ultimele sale apariții publice au avut loc în martie și iunie 2025, când a fost sărbătorit la Chișinău și la Bookfest București. 

Eugen Doga a fost decorat, în total, de șase președinți din URSS, Rusia, România și R.Moldova:  Leonid Brejnev, Mihail Gorbaciov, Vladimir Putin, Traian Băsescu, Vladimir Voronin și Maia Sandu.