Protestele plătite ale lui Ilan Șor, tolerate de Primăria Chișinău, au fost organizate chiar de nașul de cununie al primarului Ion Ceban, Ruslan Garbalî, despre care se știe de mai multă vreme că este unul dintre liderii grupării „Șor” din Găgăuzia, grupare care a reușit s-o aducă la conducerea autonomiei, prin cumpărare de voturi, pe infractoarea Evghenia Guțul, condamnată recent la șapte ani de închsioare. 

Imagini cu nașul lui Ceban apar într-un video publicat de Poliție după documentarea unui grup de peste 40 de tineri, care au venit în seara zilei de luni, 18 august, la Chișinău.  

În cadrul audierii a unuia dintre protestatarii plătiți, acesta le-a mărturisit polițiștilor că a venit din Găgăuzia, fiind invitat de o persoană cu numele „Ruslan”. Pentru participarea la manifestație, tânărul urma să fie remunerat cu 1000 de lei. Polițiștii i-au arătat o poză tânărului în care apare nașul lui Ion Ceban, la care el a confirmat că anume această persoană l-a recrutat pentru eveniment.  

Deschide.md menționează că, pe parcursul anilor 2024-2025, Ruslan Garbalî a fost observat la mai multe evenimente organizate de blocul „Victoria”, condus de fugarul Ilan Șor. În aprilie 2025, Ion Ceban l-a concediat pe Ruslan Garbalî din funcția de director al socității „Apă-Canal” în baza unor „suspiciuni rezonabile”, după cum a spus edilul capitalei. 

Pe de altă parte, „pro-ieuropeanul” Ceban a respins solicitarea Poliției care a  îndemnat Primăria Chișinău să nu dea curs solicitării grupului afiliat lui Ilan Șor de a organiza acolo proteste, afirmând „nu e autorizat” să accepte sau să respingă anunțurile de organizare a manifestărilor publice. 

Reamintim că, la începutul lunii iulie, ministerul român de Externe lua o decizia care, chipurile, i-ar fi luat pe mulți politicieni de la București prin surprindere: primarul pro-rus deghizat în pro-„ieuropean”  Ion Ceban (în realitate cât de poate de Ivan) şi alți doi cetățeni din Republica Moldova au primit interdicție de a intra pe teritoriul României și în spațiul Schengen vreme de cinci ani.  

 „Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru domnul Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie. Măsura este o interdicție de acces în spațiul Schengen”, transmitea MAE de la București în 9 iulie.  

Ivan Ceban, care reclamă în spațiul public, că de mai bine de o lună nu ar fi primit explicații cu privire la decizia luatăt de autoritățile de la Bucureștei, a susținut că aceasta ar fi motivată politic, cu scopul de a-l „denigra” în plină campanie electorală.  

Avocaţii săi au cerut revocarea măsurii şi în paralel au depus la Curtea de Apel Bucureşti o cerere de suspendare a actului administrativ până la soluţionarea cauzei pe fond, argumentând că interdicţia ar finejustificată şi contravine drepturilor fundamentale ale omului.  

Ministrul român de externe, Oana Ţoiu, a declarat, recent, că decizia de a-i interzice primarului Chişinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autorităţile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanţi ai Federaţiei Ruse. Ea a subliniat că decizia prin care Ceban şi încă doi cetăţeni moldoveni au primit interdicţie de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din raţiuni care ţin de siguranţa naţională”.