Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se situează pe locul şase în topul celor mai de încredere lideri străini în rândul ucrainenilor, cu 50,4% opinii favorabile, potrivit datelor unui sondaj realizat de centrul de analize de la Kiev, New Europe Center.

Pe locul întâi se află preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, cu aproape 87% de aprecieri favorabile, urmat de preşedintele american Joe Biden cu 79% şi de şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu 73%.

Pe locul patru se poziţionează noul premier britanic, Rishi Sunak, în care manifestă încredere 64% dintre ucraineni, iar pe cinci preşedintele Consiliului European Charles Michel, care a acumulat 51% din aprecierile favorabile, cu ceva mai mult de jumătate de punct procentual în plus faţă de Maia Sandu. 

La polul opus, majoritatea ucrainenilor nu au încredere pentru al doilea an consecutiv în preşedinţii rus şi belarus,Vladimir Putin, respectiv Aleksandr Lukaşenko, într-un procent de 97% şi respectiv 94% dintre intervievaţi. În topul neîncrederii se mai regăsesc preşedintele Chinei, Xi Jinping (73%) şi prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban (69%).

Sondajul, realizat, de fapt, pentru a-i chestiona pe ucraineni în legătură cu integrarea în Uniunea Europeană și NATO, mai relevă un aspect important:  aproape 70% dintre cei chestionați au opinat că este imposibil să se înceapă discuțiile de pace cu Rusia în condițiile în care aceasta solicită ca Ucraina să oprească demersurile de aderare la NATO. Procentul este semnificativ mai ridicat decât în primăvară când doar 56% dintre respondenți au fost de părere că Ucraina nu trebuie să țină cont de solicitarea Moscovei privind aderarea la NATO.  

Rezultatele sondajului și comentariile pe marginea acestuia pot fi citite integral AICI

În imaginea de mai sus (de la stânga la dreapta): președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele României, Klaus Iohannis, președinta Maia Sandu și președintele polonez Andrzej Duda. 

Klaus Iohannis, președintele României, țara care are cea mai întinsă graniță cu Ucraina dintre statele membre NATO și UE, respectiv 613,9 kilometri, nu se află în cercetarea oferită de New Europe Center. 

De altfel, istoricul și analistul român Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic, publică o vastă analiză privind eșecul României de a deveni un actor important în regiune în contextul războiului din Ucraina. „În cele aproape 11 luni scurse de la declanșarea invaziei, România n-a putut să-și fructifice aceste atuuri importante, astfel că Polonia și Țările Baltice au devenit actorii cei mai importanți ai lumii euroatlantice, la granița de est a acesteia. Care să fie explicația faptului că profilul acestor state în regiune s-a consolidat în ultimul an? Iar profilul Bulgariei și României a devenit tot mai puțin relevant. (....) Spre deosebire de Varșovia, Bucureștiul are o abordare diferită. Oficialii români nu s-au grăbit să meargă la Kiev. Președintele României a ajuns la 16 iunie în capitala Ucrainei, după patru luni de la începutul agresiunii rusești. De fapt, președintele României s-a alăturat unui grup de lideri vestici, format din președintele Franței, premierul Italiei și cancelarul Germaniei, care-și pregătiseră o vizită la Kiev înaintea summitului UE la care s-a decis acordarea statutului de țară candidată la aderare pentru Ucraina.”, scrie Goșu într-o analiză pe care o puteți citi integral AICI.

Miercuri seară, președintele polonez Andrzej Duda a fost primit la Lviv ca un superstar de simplii cetățeni care au ieșit pe străzile orașului și s-au înghesuit să-i strângă mâna și să-i mulțumească pentru suportul acordat pe tot parcursul războiului. Duda și președintele lituanian Gitanas Nauseda s-au aflat, miercuri, la Lviv pentru discuții cu președintele Volodimir Zelenski privind nevoile Ucrainei în războiul cu ocupanți rușii, aderarea Kievului la UE și integrarea în NATO. VIDEO AICI.

Comentariul institutului New Europe Centre (Kiev) privind sondajul prezentat mai sus:

„Ucrainenii sunt absolut conștienți de faptul că drumul integrării în UE înseamnă mai ales reforme și că aceste două procese sunt inseparabile. Asta este probabil și ideea cheie a sondajului național comandat de New Europe Center. 73% dintre respondenți consideră că este corect ca UE a stabilit ca Ucraina să pună în aplicare reformele necesare pentru începerea negocierilor de aderare. De asemenea, două treimi dintre ucraineni susțin presiunea exercitată de UE asupra Ucrainei în lupta anticorupție.

În același timp, ucrainenii sunt optimiști în ceea ce privește integrarea europeană a statului nostru -jumătate dintre respondenți consideră că Ucraina va deveni membră a UE în următorii 1-5 ani. Războiul, în opinia ucrainenilor, este nu este cel mai mare obstacol în calea acestui proces - 62% dintre ei dintre cetățeni cred că Ucraina va fi capabilă să înceapă negocierile de aderare la UE înainte de sfârșitul războiului.

Ucrainenii au încredere în Andrzej Duda, Joseph Biden și Ursula von der Leyen cel mai mult, iar Vladimir Putin, Alexander Lukașenko și Xi Jinping cel mai puțin. În comparație cu anul 2021, încrederea ucrainenilor în anumiți lideri mondiali, considerați aliați în războiul cu Rusia, a crescut semnificativ, în vreme ce neîncrederea în liderii ruși și aliații acestora a devenit și mai importantă.

Dintre organizațiile internaționale, respondenții au cea mai mare încredere în UE, NATO și G7. Ucrainenii își manifestă, de asemenea, angajamentul față de integrarea în primele două organizații, aproape 70% dintre cei chestionați opinând că este imposibil să se înceapă discuțiile de pace cu Rusia prin oferirea refuzului Ucrainei de a adera la NATO, în schimbul retragerii trupelor rusești din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Acest procent a crescut semnificativ de la începutul războiului: la începutul lunii martie, potrivit Info Sapiens, doar 56% dintre respondenți nu au de acord cu refuzul de a refuza aderarea la NATO, chiar dacă aceasta ar fi garantat sfârșitul imediat al războiului”.