CIFRELE: Cei mai mulți locuitori ai așa-zisei Transnistria sunt etnici ROMÂNI, majoritatea având cetățenie moldovenească. Numărul rușilor a fost umflat cu pompa de la Kremlin. Transnistria – ciotul rusesc din coasta României

Ion Marinescu
Feb 22, 2023

În cel mai recent editorial publicat în ZiarulNațional.md, analistul Cazimir Țino punctează un aspect esențial: majoritatea locuitorilor din așa-zisa Transnistria au cetățenie moldovenească, iar cei mai mulți dintre ei, peste o treime, sunt etnici români.

Potrivit recensământului din 2015, susținut chiar de separatiști, în așa-zisa Transnistria trăiesc 29,1% ruși, 28,6% români și 22,9% ucraineni, însă e mai mult ca sigur că numărul rușilor a fost exagerat iar cel al românilor a fost micșorat în mod premeditat. De notat că la recensământul din 1989 românii erau pe primul loc cu 40% din populație. Aproape toți locuitorii așa-zisei Transnistria au și cetățenie moldovenească iar aproximativ 200.000 au și cetățenie rusă. Există și mulți care și-au redobândit cetățenia română.

Podul.md vă prezintă o serie de fragmente din analiza lui Cazimir Țino.

”Când întreabă cineva din afară ce este Republica Moldova, de unde și până unde se întinde ea, apare inevitabil și această dihotomie schizoidă: Una este R.M. cea oficială, teoretică, recunoscută internațional, și alta este cea reală, de facto. Există așadar o ruptură între teorie și practică.

Pe scurt, Transnistria este o regiune separatistă aflată în cea mai mare parte pe malul stâng al Nistrului. Dar care controlează – ilegal, desigur – și câteva localități de pe malul drept, cea mai importantă fiind vechea cetate moldavă a Tighinei. A fost inventată și creată de rușii bolșevici, în octombrie 1924, pe un teritoriu ceva mai mare decât Transnistria de azi, din bucăți ce aparțineau, istoric, vechilor regiuni ale Podoliei și Edisanului. Au numit-o RASS Moldovenească, în cadrul RSS Ucrainiene, pentru a face din ea o ,,vitrină” și un cap de pod spre provincia românească a Basarabiei. Ceea ce au și făcut comuniștii sovietici în 1940 și în 1944. De atunci au alipit-o Basarabiei ocupate și au făcut din această fâșie de pământ cuiul lui Pepelea (…).

În prezent, această marotă secesionistă are o suprafață de 4.163 de kilometri pătrați (cam cât un județ micuț din România) și avea, la ultimul lor recensământ – cel din 2015 – o populație de cca. 475.000 de locuitori. Este cert că, în cei opt ani scurși de atunci, populația a scăzut și mai mult. Dintre aceștia, cei care au condus recensământul dădeau ca etnii rușii cu 29,1%, românii cu 28,6%, ucrainenii cu 22,9%. Foarte probabil că numărul rușilor a fost exagerat, iar cel al românilor subestimat. (La recensământul din 1989 românii erau pe primul loc, cu 40% din populație). Populația trăiește acolo în 10 orașe și 137 de sate. Aproape toți dintre locuitori au și cetățenie moldovenească, cca. 200.000 au cetățenie rusă și sunt și dintre cei care și-au redobândit cetățenia română.

În regiunea separatistă transnistriană există trupe rusești de ocupație GOTR (cca. 1.750 de militari), trupe paramilitare separatiste (cca. 5.500 personal activ plus cca. 15.000 rezerviști), respectiv depozitul de muniții de la Cobasna (cca. 22.000 de tone de armament și muniții, cel mai mare depozit militar din Europa de Est). Tiraspolul și-a proclamat, unilateral și ilegal, independența în 1990, iar în 1992, când Chișinăul era foarte aproape de a readuce sub controlul său tot teritoriul, Rusia a intervenit militar împotriva Republicii Moldova și a început războiul de pe Nistru. Prin Declarația de la Istanbul din 1999, semnată și de Rusia, aceasta se obliga să-și retragă trupele din R.M. (Transnistria) până în 2002. Evident, rușii ocupă și astăzi acest teritoriu și nici gând de retragere.

La 22.07.2005, Parlamentul de la Chișinău (dominat de comuniști) adopta Legea 173 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului (Transnistria). Art. 3, al. 1, conferă Transnistriei autonomie și statut juridic special, iar art. 9 îi dă dreptul să stabilească de sine stătător propriile relații externe, în anumite domenii! Și acestea, cu toate că majoritatea locuitorilor din Transnistria au cetățenie moldovenească, iar cei mai mulți dintre ei, peste o treime, sunt etnici români.

Toate cele de mai sus sunt prezentate pentru a arăta că: majoritatea simplă a populației transnistriene este formată din români; majoritatea absolută este formată din alte etnii decât cea rusă; cea mai mare parte dintre locuitori au oricum (și) cetățenie moldovenească; o mai mică parte dintre ei sunt și cetățeni români. Și, atunci, care sunt bazele conceptuale, argumentate și necesare pentru recunoașterea unei autonomii pe criterii teritoriale? Este evidentă manevra Moscovei de a ține în șah politica Chișinăului – mai ales pe cea externă, respectiv militară – prin intermediul unui astfel de ,,ciot” cu drept de veto și suprareprezentat politic. De altfel, această politică muscălească nu a fost aplicată doar în R. Moldova. Aceeași situație a creat-o Kremlinul și în Ucraina (vezi Crimeea și Donbas), în Georgia (prin Abhazia și Osetia de Sud) – adică exact în acele țări care vor să scape din îmbrățișarea sufocantă a lumii ruse”.

Citiți integral analiza AICI.

"Podul" este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.

Dacă v-a plăcut articolul vă invităm să vă alăturați cu un like comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook Podul.

Acest articol este proprietatea Podul.ro și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a continutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.