Pe parcursul interviului pe care mi l-a acordat la Kyiv, Solomiya Khoma, coordonatoare a departamentului de relații internaționale din cadrul think tank-ului Ukrainian Security and Cooperation Center, a vorbit, printre altele, despre ce urmărește Kremlinul prin tentativele de destabilizare a situației politice de la Chișinău. 

Totodată, Solomiya Khoma a ținut să reamintească actualei puteri de la Chișinău că R.Moldova are dreptul de a cere ajutor din partea Ucrainei în ceea ce privește problema reprezentată de așa-zisa Transnistria. 

Solomiya Khoma: Avem situația din R.Moldova. O mulțime de proteste au avut loc și au fost inițiate de politicieni pro-ruși pentru a destabiliza țara.

Reporter: Suntem la curent cu această situație. Au fost numeroase avertismente lansate de președinta R.Moldova, Maia Sandu, dar de asemenea primele semnale de alarmă fuseseră transmise de către oficialii de rang înalt de la Kyiv, care au avertizat că dispun de date potrivit cărora Rusia pregătește destabilizarea situației de la Chișinău. Care considerați că ar fi principalul scop al Kremlinului prin destabilizarea situației politice de la Chișinău, mai ales în contextul războiului din Ucraina?

Solomiya Khoma: Consider că sunt două aspecte. În primul rând, ar putea deturna atenția lumii de pe Ucraina și războiul în desfășurare către R.Moldova și ceea ce se întâmplă acolo, întrucât acest stat este vecin cu România, țară NATO. Astfel, dacă se întâmplă ceva în R.Moldova la care este necesară o reacție a României va trebui să fie analizat îndeaproape de NATO. De asemenea, în cazul Ucrainei Putin are și un scop militar vizând R.Moldova. Dacă se întâmplă ceva în R.Moldova, respectiv în Transnistria de pildă, luând în calcul granițele noastre din regiunea Odesa, va trebui să avem o reacție în legătură cu asta, de a ne trimite trupele acolo și de a observa îndeaproape situația. În acest sens, scopul Kremlinului ar fi să ne împărțim trupele pentru a trimite o parte și către acea direcție.

Reporter: Cum vedeți rezolvarea problemei reprezentate de așa-zisa Transnistria?

Solomiya Khoma: Problema reprezentată de Transnistria are de fapt aceeași importanță cu rezolvarea situației privind războiul din Ucraina. Avem nevoie să ne eliberăm teritoriile din Donbas, din Crimeea. Dar teritoriile din Transnistria au fost la rândul lor ocupate de Rusia. Această problemă trebuie rezolvată într-un mod complex. Trebuie să alungăm trupele rusești din Ucraina, dar trebuie să le alungăm și din Transnistria. La începutul primăverii anului 2022, Armata Ucraineană a transmis că R.Moldova are acest drept de a cere ajutor din partea Ucrainei pentru a rezolva situația în Transnistria.

Reporter: Ați primit vreun semnal în acest sens din partea Chișinăului?

Solomiya Khoma: Nici Maia Sandu, niciun alt politician din R.Moldova, nu a făcut vreo declarație despre asta, dar eu și Kyivul vrem să reamintim că R.Moldova are în continuare această posibilitate, iar Ucraina va ajuta.  

Reporter: În ceea ce privește așa-zisa Transnistria putem observa că există în continuare un format internațional de rezolvare a acestei probleme, 5+2, unde Rusia are rol de mediator. Cum poate să aibă Rusia în continuare un asemenea rol? Vedem asta și la un nivel mult mai înalt, Rusia fiind în continuare membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Cum poate fi schimbată această situație?

Solomiya Khoma: Nu are niciun sens să oferi Rusiei responsabilitatea de a lua decizii care impactează pacea mondială, respectiv în unele regiuni. Este vorba despre cea mai mare țară teroristă din lume, care desfășoară o invazie la scară largă în Ucraina. Este o țară care a încălcat toate regulile internaționale. Așadar, e un nonsens ca această țară să aibă atributul de a aborda problematici ce sunt legate de asigurarea păcii. Totodată, nu are niciun sens ca Rusia să fie menținută în componența Consiliului de Securitate al ONU. Această țară are în continuare atributul de a se ocupa de menținerea păcii în lume, dar de fapt este responsabilă de cele mai multe dintre conflictele ce au loc la nivel mondial. 

Interviul a fost acordat în data de 15 februarie