Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Podul.md, liderul Asociației Tineretului Regalist din România – l-am numit pe istoricul și autorul Tudor Vișan-Miu – vorbește despre necesitatea întoarcerii Basarabiei acasă, despre rolul major jucat de Majestatea Sa Regele Mihai de-a lungul anilor, dar și despre rolul Familiei Regale în promovarea valorilor românești și europene în R.Moldova.  

Fondator al Asociației Tineretului Regalist din România, Tudor Vișan-Miu urmează în prezent programul de studii doctorale al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București, în continuarea cursurilor de licență și master urmate în cadrul aceleiași instituții. Preocupările sale pentru istoria regalității și istoriile Familiei Regale s-au concretizat în lucrări de autor, contribuții în volume colective și articole. Este membru asociat al Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta” din Iași. Vă prezentăm interviul. 

Constantin Dicusar: Vă mulțumesc pentru acest dialog. De ce avem nevoie de monarhie în secolul al XXI-lea? 

Tudor Vișan-Miu: Vă mulțumesc pentru invitația de a realiza acest interviu. Pentru început, voi clarifica faptul că, atunci când vorbim despre monarhiile de secolul al XXI-lea, ne referim în genere la ipostaza ei europeană. Monarhiile europene au rezervat suveranului un rol de mediator, astfel încât la vârful statului se găsește un centru apolitic, perceput ca o garanție a stabilității.

Reporter:Cât de mare este susținerea în România față de ideea revenirii la sistemul monarhiei constituționale?

Tudor Vișan-Miu: Sondajele arată procente variabile, în funcție de cum este pusă întrebarea: în genere, simpatia pentru Casa Regală și încrederea în membrii Familiei Regale arată cote mai mari decât alte instituții. Dacă am întreba cetățenii dacă ar vota pentru monarhie la un referendum privind forma de guvernământ, probabil că am avea un număr mare de indeciși, fiindcă nici sentimentul republican nu este suficient de dezvoltat în țara noastră.

Reporter: Cum credeți că s-ar raporta clasa politică românească la ideea revenirii la monarhie?

Tudor Vișan-Miu: Clasa politică românească își revendică legitimitatea de la Revoluția Română din 1989, astfel încât monarhia este văzută de ei ca un moment depășit. Politicienii români abordează această temă strict în termeni electorali, aproape întotdeauna demagogic, eludând prevederile articolului 152 din Constituție, care include forma republicană de guvernământ între limitele revizuirii (orice candidat care a promis vreodată un referendum pe această temă, din 1991 încoace, fie nu cunoaște Constituția, fie a mințit!). Ținând cont de limitele menționate, monarhiștii militanți au încercat să apeleze la o altă cale, anume întrunirea Parlamentului într-o Adunare Constituantă care să adopte o nouă Constituție în loc să o revizuiască pe cea actuală. Evident, propunerea a fost întâmpinată cu mare rezervă de politicieni. Altminteri, chiar politicienii care se declară monarhiști se ascund în spatele «cifrelor», că trebuie să sondeze starea populației, că nu pot obține consens în partid etc.

Reporter: Cum evaluați relațiile Familiei Regale a României cu autoritățile R.Moldova și cât de importante sunt vizitele întreprinse de Principesa Margareta și de Principele Radu Duda?

Tudor Vișan-Miu: Pentru Familia Regală a României, R.Moldova ocupă un loc special în zona acțiunilor de politică externă, întrucât vorbim de un al doilea stat românesc. Dacă, în toate vizitele lor, Familia Regală sprijină întărirea legăturilor cu România, în cazul R.Moldova au oferit un sprijin pe care nu l-au mai promis niciunui alt stat, anume în demersurile pentru integrarea europeană. Astfel, de fiecare dată când Majestatea Sa Custodele Coroanei sau Alteța Sa Regală Principele consort merg la Chișinău, o fac în numele europenismului. Așa se explică de ce, în timpul președinției lui Igor Dodon, vizitele regale au fost mult mai rare.

Reporter: Care a fost aportul Familiei Regale și al Majestății Sale Regele Mihai I în promovarea obiectivului aderării României la Uniunea Europeană și cum poate contribui aceasta la obiectivul aderării la UE a Republicii Moldova?

Tudor Vișan-Miu: De la început, integrarea României în Uniunea Europeană a fost cel puțin la fel de importantă ca primirea în NATO. Regele Mihai a fost solicitat de autoritățile române ca ambasador special al cauzei integrării euro-atlantice în momentul în care, la summit-ul de la Madrid din 1997, România nu a primit o invitație oficială de a se alătura NATO. Majestatea Sa a deschis atunci porțile cancelariilor europene, monarhice sau republicane și a atenuat anumite aprehensiuni care existau față de regimul de la București. Desigur, acceptarea României, în anul 2004, a venit ca urmare a unei schimbări de optică a planului de securitate al NATO în urma atentatelor din 11 septembrie 2001. Negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană au continuat până în 2007, timp în care Principele Radu a fost numit reprezentant special pe lângă guvernele României, pentru a folosi în continuare diplomația regală ca instrument de sprijinire a cauzelor românești. În cazul R.Moldova, Familia Regală a deschis și va deschide anumite porți la care politicienii de la Chișinău nu au acces. Un pas important a fost favorizat de prezența unui regim pro-european în contextul invaziei ruse a Ucrainei, dar, finalmente, integrarea R.Moldova ține de viziunea de ansamblu a NATO.

Reporter: Prezentați-ne, vă rog, un sumar al activității Asociației Tineretului Regalist. Câte filiale și organizații județene de acest fel există în România?

Tudor Vișan-Miu: Am fondat Asociația Tineretului Regalist în anul 2021, reînființând o organizație creată de tineri patrioți în penultimul an de domnie al Regelui Mihai. În martie 2023 împlinim doi ani de activitate. De la început, am convenit că nu vom avea o organizare teritorială, folosindu-ne de internet pentru a fi în legătură permanentă între noi, oriunde am locui. Menționez că nu suntem o organizație militantă, așa încât nu ne preocupă numărul, ci calitatea relațiilor între noi, care nu suntem mai mult de câteva zeci. Activitățile noastre sunt menite să informeze și să educe tinerii români în privința trecutului și prezentului regalității românești. Căutăm modalități originale de a ne adresa generației noastre. De exemplu, am organizat un turneu de șah, „Gambitul Regelui”, împreună cu Federația de Șah, în memoria Regelui Mihai, cu etapele jucate la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și finala la Palatul Elisabeta. Am creat o cravată în memoria Regelui Mihai și o eșarfă în memoria Reginei Ana, împreună cu producători românești, ambele în serii de 100, la centenarul nașterii, pe care astăzi domni și doamne le poartă la ocazii speciale, în care afișează semne ale regalității românești.

Reporter: Printre obiectivele Asociației figurează și extinderea, într-un fel sau altul, în R.Moldova?

Tudor Vișan-Miu: Regalitatea românească aparține și R.Moldova. Ca atare, în primul an am primit un elev de la Chișinău ca membru al Asociației. Strict tehnic, asociația va rămâne ONG. înființat conform legilor statului român, nu vom crea o organizație separată în R.Moldova.

Reporter: Dezideratul Unirii R.Moldova cu România este subiect tabu pentru Casa Regală? E o tematică evitată?  

Tudor Vișan-Miu: Familia Regală nu evită subiectul Unirii, așa cum nu evită subiectul monarhiei, dar nu promovează niciuna din cauze „cu capul înainte”, pentru că sunt idei divizive, care împart oamenii în tabere pro și contra. Formele neinvazive, anume regalitatea activă în republică sau integrarea europeană a R.Moldova, sunt cele care conduc activitățile Familiei Regale. Altminteri, au sprijinit și vor sprijini moral orice acțiune patriotică dezinteresată.

Reporter: Vă mulțumim pentru interviul acordat, dar nu înainte de a vă adresa cele mai sincere felicitări cu ocazia apariției celui mai recent volum al dumneavoastră, “Mareșalii Palatului. Demnitari ai Curții regilor României, 1866–1947”.

Tudor Vișan-Miu: Vă mulțumesc și eu!

(Cărțile domnului Tudor Vișan-Miu, inclusiv ultima apariție editorială, pot fi comandate din România accesând aceste link-uri, AICI și AICI. În R.Moldova pot fi comandate AICI.)