Spiritele din UTA Găgăuzia s-au încins în cursul zilei de marți, 16 mai, urmare a mai multor evenimente care s-au perindat la Comrat, așa-zisa capitală a autonomiei. Totul - la două zile după ce Evghenia Guțul, candidata Partidului Șor, (formațiune pro-rusă), ar fi câștigat alegerile pentru funcția de bașcan al regiunii.

Descinderi și documente ridicate în Găgăuzia

Centrul Național Anticorupție (CNA) și Inspectoratul Național de Investigație (INI), sub conducerea Procuraturii Anticorupție (PA) au ridicat marți listele alegătorilor de la Judecătoria Comrat. Temei al acțiunii a fost bănuiala rezonabilă privind includerea în listele alegătorilor a persoanelor decedate și aflate în afara țării și votarea din numele acestora.

CNA: La vot „s-au prezentat” persoane care se află peste hotare și persoane decedate

„Astfel, în urma efectuării acțiunilor de urmărire penală în cauza penală privind finanțarea ilegală a campaniei electorale și coruperea alegătorilor, a apărut o bănuială rezonabilă că o parte din alegători au fost aduși organizat din alte raioane în scopul votării candidatului din partea Partidului Politic „Șor”.

La fel, potrivit informației apărute, printre alegătorii care și-au manifestat votul în favoarea candidatului Guțul Evghenia, se numără persoane care se află peste hotarele Republicii Moldova și persoane decedate”, se arată într-un comunicat al CNA.

Descinderile au provocat o reacție imediată a Partidului Șor, dar și a unor politicieni locali din Găgăuzia, majoritatea dintre ei cu orientare pro-rusă.

Acțiunile structurilor de drept au stârnit un protest la Comisia Electorală din Găgăuzia, unde s-au adunat marți seara mai mulți reprezentanți și susținători ai Partidului Șor. Oamenii au scandat „Jos Maia Sandu” și s-au arătat indignați de descinderile structurilor de forță și de ridicarea documentelor aferente procesului de votare. Unii manifestanți au încercat chiar să blocheze ieșirea mascaților CNA, care urmau să plece cu documentele ridicate.

Împotriva acțiunilor autorităților arătat a fi și bașcana în exercițiu, Irina Vlah, care a acuzat guvernarea că nu respectă alegerea locuitorilor autonomiei și i-a cerut președintei Sandu să „oprească presiunile asupra Găgăuziei”. Vlad a cerut intervenția ambasadelor străine acreditate în Republica Moldova.

Reacția PAS

Partidul de guvernare a calificat acuzațile la adresa autorităților ca fiind „niște aberații populiste”.

La fel ca câțiva dintre liderii săi, PAS a anunțat că va expune pe rezultatul şi legitimitatea scrutinului doar după ce vor fi clarificate toate alegațiile de fraudă și corupție semnalate de autorități și va exista o decizie finală pe validarea alegerilor.

„Nu te poți autoproclama bașcan călcând în picioare legile Republicii Moldova. Dușmanii acestui popor, dușmanii țării noastre trebuie să cunoască că noi avem LEGE și ea trebuie respectată și aplicată! Alegerile trebuie să fie libere și corecte, doar conform legislației în vigoare”, a reacționat deputatul PAS, Dorian Istrati.

„Parlamentul” local - declarație de recunoaștere a rezultatelor scrutinului

Șirul evenimentelor de marți s-a încheiat cu votarea în unanimitate, în Adunarea Populară a Găgăuziei, a unei declarații de recunoaștere a rezultatelor scrutinului electoral din regiune, prin care Guțul a fost aleasă în funcția de bașcan al Găgăuziei.

Valorea juridică a acestei decizii este una îndoielnică, întrucât justiția este cea care poate să (in)valideze un scrutin electoral.

„Noua” bașcană a cerut întărirea relațiilor cu Federația Rusă

La o zi după ce Comisia Eletorală din Găgăuzia a anunțat că a acumulat cele mai multe voturi la al doilea tur de scrutin, Evghenia Guțul a cerut întărirea relațiilor cu Federația Rusă.

Deloc surprinzător, ținând cont de faptul că Partidul Șor, formațiunea în numele căreia a candidat, este principala miza a Kremlinului în politica moldovenească, după cum rezultă din informațiile obținute de serviciile secrete ucrainene, citate de The Washington Post. Anume această formațiune a organizat și instigat la proteste, în ultimele luni, împotriva actualei guvernări pro-europene de la Chișinău.

Vor fi validate alegerile din Găgăuzia?

Subiectul alegerilor din autonomia găgăuză este unul sensibil pentru guvernarea pro-europeană a Republicii Moldova, din mai multe puncte de vedere.

Într-o autonomie cu profunde sentimente pro-rusești, în turul II de scrutin au acces, firește, doi candidați cu aceeași orientare geopolitică - Evghenia Guțul și Grigorii Uzun, ultimul fiind susținut de socialiști. Câștigătoare, în cele din urmă, a devenit Guțul, care a obţinut 52,39% din voturi (sau 27.376 de voturi).

Se întâmplă în condițiile unei politici pro-europene clare asumate de autoritățile centrale și în pragul găzduirii Summitului European din 1 iunie (la care vor participa zeci de oficiali de rang înalt din Europa, printre care Scholz, Macron și von der Leyen), dar și în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

La fel, o victorie a Partidului Șor într-o regiune ca Găgăuzia, a cărei bașcan este din oficiu membru al Guvernului, nu dă bine guvernării pro-europene și creează o nouă unitate administrativ-teritorială, pe lângă Orhei, în care Șor își poate consolida pozițiile.

Recentele declarații - atât ale premierului Dorin Recean, cât și ale unor deputați PAS - se referă la faptul că guvernarea așteaptă rezultatele investigațiilor CNA și PA, insistând că există mari suspiciuni de corupere a alegătorilor din Găgăuzia.

Până se va clarifica situația, cert este faptul că autoritățile găgăuze și cele de la Chișinău au viziuni paralele asupra situației atât din Găgăuzia, cât și din Republica Moldova și din Ucraina.