Acum doi ani, comunistul Vladimir Voronin (ex-președinte al R.Moldova) a decis să-și scrie autobiografia, unde pe lângă memoriile romanțate despre copilărie și ascensiunea în politica moldovenească, acesta a lansat, din nou, o serie de acuzații nefondate și total neprobate împotriva statului român, stat pe care această șandrama comunistă îl vede ca pe un ,,organizator” a ceea ce –  trebuie spus tare și răspicat – a fost o revoluție anticomunistă sinceră a tinerilor basarabeni.

Să ne amintim că, după Primul Război Mondial, dar în special după cel de-Al Doilea Război Mondial, politicienii care exercitaseră funcții înalte în stat și luaseră parte la anumite decizii sau acțiuni mai mult sau mai puțin ,,istorice”, aveau tendința de a-și așterne gândurile într-o carte de memorii sau într-o autobiografie. Alții au editat chiar câteva volume în serie având grijă să-și cosmetizeze în cele mai mici detalii viața și cariera politică. Într-o corespondență purtată între politicienii britanici Sir Edward Bridges și Clement Attlee, aceștia cădeau de acord asupra faptului că volumele de memorii/autobiografice sunt de obicei scrise de foști miniștri pentru a explica și justifica politica purtată în timpul vieții sale oficiale. Deci, la o scară banală, ba chiar caraghioasă. Voronin nu este nici primul, și nici ultimul om politic care își publică memoriile și autobiografia pentru a se justifica sau măcar pentru a încerca să atenueze din impactul unor evenimente petrecute cu ani în urmă, evenimente cărora le-a fost protagonist principal, cum s-a întâmplat și în cazul revoltei anticomuniste a tinerilor din 7 aprilie 2009. La acel moment, Voronin era președinte al R.Moldova, iar partidul său, PCRM obține o majoritate parlamentară confortabilă cu doar două zile înaintea revoltei, pe 5 aprilie. 

Pentru început, ni se pare curioasă publicarea acestei cărți ÎN și DOAR în limba rusă, ceea ce presupune că NU a fost scrisă pentru publicul larg. Nu există niciun anunț sau mesaj pe paginile afiliate Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) care ne-ar informa că volumul ar urma să fie tradus și în limba română. 

Delirul lui Voronin. Acuzațiile fără pic de acoperire: 

,Manevrele au fost conduse, din punct de vedere operațional, de forțele speciale românești, care operau cu ajutorul a 200 de persoane venite în Republica Moldova cu autobuze. Aceștia erau deghizați în studenți, amestecându-se cu reprezentanți ai grupărilor unioniste extremiste locale. Românii, pe de altă parte, nu și-au ascuns rolul și interesul pentru succesul puciului. Televiziunile românești au stârnit pasiuni, numind cele întâmplate la Chișinău revoluție. Lozinca de bază a protestatarilor era ,,unire”. Steagul României pe clădirea Parlamentului și harta României Întregite pe fațada clădirii prezidențiale, la un rând cu arderea originalului Declarației de independență, trebuiau să încununeze o mare răsturnare de putere de sorginte românească. Ambasadorul român a fost observat printre mulțimea de pogromiști. 

Chiar a doua zi eu l-am declarat persona non-grata și am dat dispoziții pentru închiderea graniței cu România. Acesta a fost un ,,demarche” diplomatic serios, despre care românii nu iubesc să-și amintească, pentru că asta ar anula ,,mitul unor proteste spontane și anticomuniste”. Dar lucrurile au stat anume așa, și nicidecum altfel. Doveditor mi se pare faptul că Bucureștiul nu a întreprins nicio măsură în oglindă în legătură cu diplomații moldoveni, cum de-obicei se întâmplă”. (V. Voronin. Видится мне многое с высоты годов, p. 234-235).

Ca de obicei, Voronin minte cu respiră. ”Probele” / ”dovezile” Voronin rămân a fi lozincile, hărțile și tricolorul românesc afișate de tinerii basarabeni,, ca o dovadă a atașamentului lor la cauza națională românească și unionistă. Oricât ar încerca Voronin să atenueze aderența românilor din R.Moldova la cauza unionistă, evidențele nu pot fi șterse cu buretele sau denaturate de niște minciuni sfruntate, căci oricând a fost vorba de vreo manifestare sinceră, proteste sau cel mai recent caz, Marea Adunare Națională din 21 mai 2023, numeroși basarabeni au ieșit în stradă cu tricolorul românesc. Toate acuzațiile lui Voronin sunt minciuni de la un capăt la altul. 

Pe 7 Aprilie 2009 a fost o revoluție anticomunistă sinceră a tinerilor basarabeni după cum au arătat reportajele și interviurile din acele zile, cu zeci și zeci de tineri bătuți și torturați de milițienii și comisarii afiliați PCRM-ului, situație pe care Voronin o știa prea bine. A văzut/auzit cineva vreun tânăr venit din dreapta Prutului printre ei? Nimeni, fiindcă nu a fost niciunul! Dar poate forțele de ordine subordonate lui Voronin, principala figură interesată de acuzarea mincinoasă și de calomnierea României, i-au triat sau încarcerat selectiv pe românii de pe cele două maluri ale Prutului? Atunci care ar fi fost logica?  Întrebări care nu ne pot duce decât într-un abis al celor mai absurde teorii comuniste. Incorigibil din fire, Voronin se contrazice din nou: 

,,Ghimpu a numit evenimentele din 7 aprilie drept o revoluție, iar Filat, cum a fost dovedit, a purtat discuții cu organizația românească radicală ,‹Noua Dreaptă›”. (p. 244)

Podul.md îl întrebă public pe comunistoidul V. Voronin, slugoi al Rusiei, ce este organizația ,,Noua Dreaptă”?, care a fost rolul acesteia în evenimentele din 7 aprilie?, și cu cine mai exact din această organizație a purtat discuții V. Filat? Căci, se știe, o organizație similară celei din România a existat și în Republica Moldova, una formată doar din cetățeni ai Republicii Moldova. Puteți accesa AICI site-ul organizației. Folosind o titulatură similară din dreapta Prutului, Voronin minte cum respiră că România ar fi fost implicată în acele evenimente în care el, slugoiul Moscovei, a jucat rolul de călău al tinerilor basarabeni. 

În plus, există un punct de vedere oficial exprimat de SIS: „Noua Dreaptă NU a participat la evenimentele din 7 aprilie 2009” – detalii AICI.