Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, afirmă, într-un interviu pentru AGERPRES (video la finalul textului), că autoritățile moldovene analizează și au în vedere să ceară Federației Ruse reducerea personalului Ambasadei ruse de la Chișinău, astfel încât să fie îndeplinite criteriile parității diplomatice, în condițiile în care în R.Moldova activează 40 de trimiși ai Moscovei, iar Chișinăul are doar șase reprezentanți în capitala Rusiei.

Liderii PAS vorbesc însă de mai multe luni despre asta, fără a lua încă o decizie fermă în acest sens, chiar dacă, așa cum subliniază Igor Grosu în interviul menționat, sunt multe cazuri de „persoane”, care „sub statut de diplomaţi ai Federaţiei Ruse repede ajung pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria şi acolo numai de diplomaţie nu se ocupă". 

PODUL a relatat AICI afirmațiile deputatului PAS Adrian Cheptonar care a solicitat Ministerului Afacerilor Externe, încă din luna aprilie, să inițieze discuții pentru ca Federația Rusă să aibă în Moldova paritate pe număr de diplomați. De ce Chișinăul bâjbâie încă în condițiile în care amestectul Rusiei în destabilizările din R.Moldova sunt recunoscute de întreaga planetă? Greu de găsit o explicație de bun simț. 

„Sunt... nu foarte multe, suficiente cazuri când persoane sub statut de diplomaţi ai Federaţiei Ruse, sosind la Chişinău, repede ajung pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria. Şi acolo numai de diplomaţie nu se ocupă. Şi noi ştim despre lucrul ăsta şi ei ştiu că noi ştim despre lucrul ăsta. Acum, da, noi o să facem bineînţeles o evaluare a volumului de lucru pe care îl au ei aici şi o să venim cu o decizie în acest sens", a detaliat Grosu.

„Atunci când o să fim pregătiţi pentru a lua o decizie o s-o anunţăm public şi o să îi informăm şi pe colegii ruşi", a arătat şeful Legislativului moldovean.

În Transnistria „se află un grup de aşa-numiţi diplomaţi, pe care numai diplomaţi nu îi poţi considera, uitându-te la ei ... vizual, iar activitatea lor ţine de cu totul alt domeniu decât domeniul diplomatic", a subliniat Grosu.

„Ţine de domeniul... da... al serviciilor secrete şi ei ştiu despre lucrul ăsta şi va trebui fiecare caz în parte să îl evaluăm. Da, au mai fost cazuri când s-a refuzat intrarea în ţară a cetăţenilor veniţi din Federaţia Rusă care nu puteau justifica în mod credibil scopul vizitei în Republica Moldova. Suntem nevoiţi să aplicăm filtre mai ... mai aşa, mai speciale, la intrarea în ţară, pentru anumiţi cetăţeni şi anumit profil de vizitatori", a completat oficialul.

În acest sens, el a evocat "baze de date de persoane cu profilul celor care au luptat sau au un istoric militar şi au fost implicaţi în anumite conflicte militare în Siria, în Crimeea, în Donbas, Ucraina, Africa Centrală, Libia şi în alte ţări", dar nu a avut o estimare a numărului celor refuzaţi la graniţă pe acest motiv. "De la începutul invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina, cifrele au crescut", a arătat Grosu.

Deputatul Cheptonar spunea luna trecută: „Mai sunt circa 40 de persoane „tehnice”, deci aia care umblă la antenele de spionaj de pe acoperișul Ambasadei. Aceștia sunt și cu soții sau soțiile, în total ar fi în jur de 150 de persoane în campusul Ambasadei Federației Ruse. Noi aveam șase, iar acum pe unul l-au expulzat ca măsură de răspuns. Acest concept de paritate este unul prevăzut în convențiile internaționale privind relațiile diplomatice”.