Guvernul R. Moldova a denunțat, luni, încă un acord pe platforma Comunității Statelor Independente (CSI). Este vorba despre acordul privind crearea Comisiei consultative comune în problemele dezarmării, încheiat la Bișkek pe 9 octombrie 1992 și semnat de Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Federaţia Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Ucraina.
Potrivit ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, drept motiv pentru denunțarea acordului a servit faptul că R. Moldova a exclus cooperarea în domeniul politico-militar, întrucât este în contradicție cu principiile suveranității și independenței statului.
„Acordul a fost semnat de Ucraina cu mențiunea: cu excepția, cuvintelor „securitate” din art.1 şi 2. Acordul nu e semnat de Azerbaidjan și Georgia. (...) Acordul privind crearea Comisiei consultative comune în problemele dezarmării din 9 octombrie 1992 nu figurează în calitate de document de referință pentru alte documente semnate în cadrul CSI. Ministerul Apărării consideră că nu este oportună menținerea calității de stat membru a Republicii Moldova la Acordul vizat și propune denunțarea acestuia. Republica Moldova se bazează și implementează prin intermediul Armatei Naționale mecanismele de consolidare a încrederii și securității, precum Documentul de la Viena din 2011 și Tratatul privind forțele armate convenționale în Europa”, a precizat ministrul Apărării de la Chișinău.
„Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de constituire a CSI cu rezervă la art.6, cu excepția alineatelor trei și patru, ce prevăd următoarele: Statele membre ale Comunităţii vor păstra şi susţine, sub comandament unit, spaţiul militar-strategic comun, inclusiv controlul unic asupra armamentului nuclear, ordinea realizării căruia va fi reglementat de un acord special. Ele garantează de asemenea condiţii necesare amplasării, funcţionării, aprovizionării materiale şi sociale a forţelor armate strategice. Părţile se obligă să promoveze o politică coordonată în domeniul ocrotirii sociale şi asigurării cu pensii a militarilor şi familiilor lor. Respectiv, aceste prevederi din Acordul de constituire a CSI nu sunt obligatorii pentru Republica Moldova. Altă rezervă adoptată prin Hotărârea nr.76/1994 a Parlamentului Republicii Moldova la Acordul de constituire a CSI este expunerea articolului 12 din Acord în următoarea redacţie: Înaltele Părţi Contractante, pornind de la legislaţia naţională, garantează respectarea obligaţiilor internaţionale, ce decurg din Tratatele fostei U.R.S.S. Parlamentul Republicii Moldova porneşte de la înţelegerea faptului că Republica Moldova, în cadrul Comunităţii Statelor Independente, se va orienta mai întâi de toate la colaborarea economică şi va exclude interacţiunea în domeniile politico-militare, ca fiind în contradicţie cu principiile suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Astfel, Republica Moldova nu interacţionează în domeniile politico-militare în cadrul CSI”, a punctat ministrul Nosatîi.
Parlamentul a denunțat, în sesiunea primăvară - vară 2023, opt acorduri încheiate cu țările membre ale Comunității Statelor Independente (CSI) în domeniile energetic, educațional, protecției muncii, standardizării, lichidării consecințelor situațiilor excepționale, comerțul liber.
Potrivit legiuitorilor, în contextul parcursului european al R. Moldova, participarea în angajamentele sau proiectele CSI devine irelevantă.
Preşedintele parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, arăta atunci, că după ce o ţară fondatoare a CSI, Rusia, a atacat într-un mod barbar alt stat fondator, Ucraina, ocupându-i teritorii şi ucigându-i cetăţenii, această organizaţie nu se mai poate numi comunitate. Igor Grosu a mai spus că aflarea Republicii Moldova în structurile CSI nu a ajutat-o să rezolve conflictul transnistrean şi să evacueze armata rusă de pe teritoriul statului.
