Infractorul fugar Ilan Șor și acolita Marina Tauber, deputată, au depus la Curtea de Justiție a Uniunii Europene solicitări de anulare a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, fiind reprezentați în fața instanței europene de avocații Carsten Zatschler și Thierry Bontinck, care îl ajută într-o cauză similară pe oligarhul rus Roman Abramovici, scrie Moldova Radio Europa Liberă.
Informația despre contestațiile lui Șor și Tauber a fost publicată inițial de ziarul israelian Jerusalem Post, iar apoi confirmată Europei Libere de avocatul Carsten Zatschler, care a spus că solicitările au fost expediate Curții pe 9 august 2023. Și serviciul de presă al Curții a confirmat Europei Libere că a primit solicitările avocaților celor doi politicieni moldoveni.
Avocatul Zatschler apreciază că sancțiunile europene împotriva clienților săi pentru destabilizarea R. Moldova reprezintă „un abuz de putere din partea UE” și ajută de fapt guvernarea de la Chișinău să persecute opoziția politică, deosebindu-se de alte sancțiuni, împotriva unor state întregi, ca Rusia sau Belarus.
Thierry Bontinck și Carsten Zatschler sunt printre avocații care au contestat în aceeași instanță, anul acesta, și sancțiunile impuse de UE împotriva miliardarului rus Roman Abramovici, cunoscut și ca fost proprietar al clubului de fotbal Chelsea din Londra.
Până în prezent, peste 70 de persoane și firme – adesea oligarhi ruși bogați care angajează avocați europeni – au depus recursuri la Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca să fie excluși din listele europene de sancțiuni.
Context. La sfârșitul lunii mai a fost adoptată, de către miniștrii de Externe din UE, prima listă de sancţiuni aplicate unor persoane suspectate de implicare în acţiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Lista cuprinde cinci nume: Ilan Şor, Vladimir Plahotniuc, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc şi Igor Ceaika. Alte două persoane din Republica Moldova au fost adăugate pe lista celor sancţionați pentru acţiuni ilegale ce ameninţă Ucraina.
Măsurile restrictive impuse celor şapte persoane au fost realizate în cadrul a două regimuri de sancţiuni distincte:
- un regim recent instituit care vizează persoanele responsabile de acţiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să ameninţe suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova
- un regim care vizează acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.
Noul regim de sancţiuni a fost creat la propunerea ministrului român de externe de la acel moment, Bogdan Aurescu.
Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, arătat că „Republica Moldova este una dintre ţările cele mai afectate de consecinţele invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina. Există încercări serioase, sporite şi continue de destabilizare a ţării. Listele (adoptate marţi – n.r.) transmit un semnal politic important privind sprijinul UE pentru Moldova în actualul context dificil. Poziţia UE rămâne fermă: vom continua să luăm măsuri drastice împotriva celor care destabilizează vecinătatea noastră directă”, spune Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate a blocului comunitar, citat într-un comunicat al Comisiei Europene.
Toate persoanele incluse pe listă fac obiectul unei îngheţări a activelor, iar cetăţenilor şi societăţilor din UE le este interzis să le pună la dispoziţie fonduri. În plus, acestea fac obiectul unei interdicţii de călătorie, care le interzice să intre sau să tranziteze teritoriile UE, precizează Josep Borrell.
