Jurnalistul polonez Adam Starzynski explica punctual, într-o analiză de la finalul primăverii (detalii AICI) că ReUnificarea României cu R.Moldova este unica soluție și totodată unicul drum firesc pentru aceasta din urmă, în condițiile în care perspectiva intergrării europene a spațiului dintre Prut și Nistru este una nu doar foarte îndepărtată, ci și iluziorie de-a dreptul. 

Analiza lui Adam Starzynski, care preconiza că numărul susținătorilor Unirii va crește semnificativ în stânga Prutului, în contextul războiului rusesc de la graniță, se confirmă de la o zi la alta, având în vedere cele mai recente sondaje și măsurători din R.Moldova, care certifică faptul că peste 40% dintre cetățeni doresc ReUnificarea cu România. Însă aceste sondaje NU sunt făcute și în Diaspora basarabenească, dar, având în vedere că, majoritar, cei plecați au vederi pro-europene și pro-românești, este clar că procentul celor care doresc Unirea a ajuns undeva în jurul a 50%. 

În analiza sa, Adam Starzynski punctează faptul că ReUnificarea R.Moldova cu România este mai posibilă ca niciodată: 

”Problema Transnistriei este în prezent principalul obstacol în calea unei Uniri a R.Moldova cu România, dar o înfrângere a Rusiei în Ucraina ar putea transforma situația aproape peste noapte. Experții specializați în Relații Internaționale vor urmări cu siguranță evoluțiile din R.Moldova în următoarele luni. Invazia Rusiei a aruncat totul în aer, și nicăieri mai mult decât în R.Moldova”.

Podul.md vă prezintă în integralitate analiza jurnalistului polonez Adam Starzynski: 

”Sprijinul cetățenilor R.Moldova pentru unificarea statului lor cu România a crescut semnificativ în ultimii ani. Dacă ar deveni realitate, ar avea ca rezultat prima fuziune a două state de la reunificarea Yemenului, în 1990, urmată de cea a Germaniei. Invazia rusă în Ucraina este un moment de răscruce care va avea efecte în politica europeană timp de decenii. Doi dintre vecinii Ucrainei, România și R.Moldova, vor fi afectați în mod special de războiul care are loc chiar lângă granițele lor. Va accelera războiul o tendință care a fost foarte vizibilă în ultimii 6-7 ani, și anume susținerea tot mai mare în R.Moldova pentru Reunificarea cu România? 

Pandemia le-a arătat cetățenilor din R.Moldova că ajutorul vine din România, NU din Rusia, care doar promite mincinos 

Până nu demult, în 2015-2016, doar 15-20% dintre moldoveni spuneau în sondajele de opinie că sunt pentru ca țara lor să se unească cu România. Până în 2021, aceast procent a crescut la peste 40% în mai multe sondaje, marcând o schimbare semnificativă în opinia publică. Ce se întâmplase în anii precedenți? Mai mult decât orice, pandemia COVID-19 le arătase moldovenilor pe cine se pot baza pentru ajutor. În timp ce Rusia nu și-a respectat promisiunile de a aproviziona rapid R.Moldova cu vaccinul Sputnik V, România a venit în ajutor cu vaccinuri, medici, medicamente și EPI-uri occidentale. Ajutorul trimis în timpul pandemiei a făcut ca sprijinul pentru Reunificare să crească de la aproximativ 30% la peste 40%, dar și înainte de COVID-19 a existat o creștere a sprijinului de la aproximativ 15-20% la aproximativ 30%. Această tendință poate fi explicată doar prin mai mulți alți factori care acționează la unison. 

Diaspora basarabenească, o forță 

Numărul moldovenilor cu pașapoarte românești a crescut brusc în ultimii ani, ajungând în prezent la o treime din totalul populației. Între timp, Diaspora moldovenească a devenit o forță politică de luat în seamă, iar la fiecare alegeri votează în proporție covârșitoare pentru opțiunile pro-UE. Mulți dintre ei cred că singura modalitate prin care Moldova poate deveni vreodată membră a UE este Reunificarea cu România. 

Unirea R.Moldova cu România: între limbă și istorie

Aproape 80 % dintre cetățenii din stânga Prutului vorbesc limba româna. Întrucât sovieticii au pus în aplicare o politică de ștergere a identității românești din Basarabia, după anexarea zonei, o nouă limbă și identitate moldovenească a fost stabilită și promovată oficial până la prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991. În urma independenței dobândite în 1991, copiii învață limba română ca materie oficială în școală și primesc cursuri de istorie românească, ceea ce duce la o schimbare treptată a modului în care își percep propria identitate. 

În 2018, a fost sărbătorită cea de-a 100-a aniversare a unificării Basarabiei cu România în 1918, ceea ce a dus la creșterea interesului pentru o nouă uniune între cele două state. Parlamentul României a adoptat chiar o Rezoluție în care se afirmă că intenția țării este ca cele două state să se ReUnifice în viitor, o cale care este susținută de peste 70% dintre români. 

Evoluții recente 

Cu doar două săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, guvernele României și R.Moldova s-au întâlnit de urgență pentru a semna o serie de acorduri importante, care au adus cele două țări mai aproape una de cealaltă ca niciodată. Printre aceste acorduri se numără acordarea de către România a 100 de milioane de euro sub formă de ajutor nerambursabil pentru proiecte de dezvoltare, precum și o cooperare consolidată în domeniul investițiilor și al securității energetice. Importanța acestei din urmă părți a fost evidențiată foarte clar atunci când gazoductul Iași-Chișinău dintre România și R.Moldova a devenit operațional, în octombrie 2021. Aceasta a legat pentru prima dată R.Moldova la sistemul european de transport al gazelor naturale, chiar în momentul în care Rusia a început să șantajeze R.Moldova prin tăierea accesului acesteia la gazul rusesc, care până atunci reprezenta 100% din importurile de gaze ale Moldovei. 

Cooperarea în domeniul energetic va continua, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, declarând pe 4 mai că R.Moldova va avea prioritate atunci când România va începe să extragă gazele, în 2026, zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră. 

Așa-zisa Transnistria e unica problemă

Dincolo de securitatea energetică, securitatea fizică a devenit o preocupare majoră în R.Moldova de la invazia rusă în Ucraina. Situația a escaladat la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, când au avut loc mai multe atacuri suspecte în Transnistria, o zonă a R.Moldova care s-a declarat ‹stat independent› în 1992 și care, de atunci, a fost protejată de o unitate a armatei ruse staționată acolo. 

Istoria comună cu România, împreună cu ambiția de a crește nivelul de trai prin aderarea la piața internă europeană și de a spori securitatea în condițiile în care armata rusă luptă împotriva forțelor ucrainene în Mykolaiv, la doar 150 km de granița moldovenească, atât aderarea la UE, cât și la NATO devin din ce în ce mai atractive pentru o mare parte a publicului moldovean. 

Întrucât aderarea la UE pare deosebit de îndepărtată, sau chiar imposibilă, din cauza reticenței unui număr de state membre ale UE de a accepta noi membri prin intermediul procesului obișnuit de aderare, ReUnificarea cu România ar putea fi singura cale de aderare la ambele organizații. 

Problema Transnistriei este în prezent principalul obstacol în calea unui astfel de scenariu, dar o înfrângere a Rusiei în Ucraina ar putea transforma situația aproape peste noapte. Experții specializați în Relații Internaționale vor urmări cu siguranță evoluțiile din R.Moldova în următoarele luni. Vechile adevăruri devin din ce în ce mai puțin valabile. Invazia Rusiei a aruncat totul în aer, și nicăieri mai mult decât în R.Moldova”.