Actualitate Internă

Uzina militară Topaz din Chișinău, suspectată că produce componente pentru rachete rusești, a fost vândută unui afacerist rus, chiar sub nasul autorităților „proeuropene” ale R.Moldova. De ce nu au confiscat „europenii” Maiei Sandu dubioasa întreprindere, deși s-a solicitat public asta?

Uzina militară Topaz din Chișinău, suspectată că produce componente pentru rachete rusești, a fost vândută unui afacerist rus, chiar sub nasul autorităților „proeuropene” ale R.Moldova. De ce nu au confiscat „europenii” Maiei Sandu dubioasa întreprindere, deși s-a solicitat public asta?

Jurnal.md dezvăluie, într-o investigație de presă, cum a fost vândută Uzina Topaz din Chișinău și terenurile aferente acesteia, peste cinci hectare, unei companii din Rusia chiar sub nasul autorităților moldovene care putea confisca întreprinderea, dar n-au mișcat un deget.

Situația este cel puțin bulversantă în contextul în care președinta Maia Sandu vorbește de noi strategii de securitate națională cu accent pe pericolul reprezentat de Rusia, iar „capitaliștii” Moscovei fac nestingheriți afaceri în R.Moldova, foarte vulnerabilă atacurilor de tip hibrid ale Kremlinului și colaboratorilor acestuia. 

Potrivit jurnal.md, afacerea s-a făcut în secret, la Moscova, noul proprietar al Topaz de la Chișinău devenind o companie din Rusia, care ar fi controlată de către Arcadie Topalo, vizat în mai multe investigații de presă. Recent, Topalo, care deține monopolul pe piața produselor electronice din Republica Moldova, a fost pomenit în scandalul atacului radier asupra unei rețele de clinici private. Topalo nu a comentat respectivele acuzații.

Uzina Topaz din Chișinău a fost vândută luni, 9 octombrie. Potrivit surselor confidențiale ale Jurnal TV, pentru întreprindere s-au plătit 16 milioane de euro, deși valoarea ei reală ar depăși  40 de milioane de euro.

Uzina Topaz este afiliată corporației ruse de stat Rostec. Imediat ce Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au aplicat Rusiei sancțiuni pentru invadarea Ucrainei, reprezentanții Rostec de la Chișinău cât și cei de la Moscova au început, în taină, tratativele de vânzare. Dacă Republica Moldova se alătura sancțiunilor internaționale, întreprinderea putea fi confiscată în folosul statului. Jurnal TV a solicitat o reacție de la Guvern, dar oficialii de la Chișinău nu au răspuns.

Potrivit surselor Jurnal TV, Arcadie Topalo este una dinte principalele filiere, prin care Federația Rusă își finanțează oamenii de la Chișinău. Topalo deține, din 2021, compania de Handling, pe care a achiziționat-o de la Ilan Șor. Potrivit surselor confidențiale ale Jurnal TV, Topalo a reușit, prin controlul pe care îl deține la Aeroportul Chișinău și prin complicitatea Poliției de Frontieră și a Serviciului Vamal, să livreze în prima jumătate a anului curent în jur de zece mii de laptopuri performantele în Federația Rusă, sancționată acum de Occident. Suma pe care Topalo a încasat-o pentru aceste laptopuri se ridică la 16 milioane de euro. Este suma de bani, care s-a plătit pentru Uzina Topaz. Detalii AICI

Rise Moldova scria recent într-o investigație de presă intitulată „Companii din Moldova afiliate unor corporații militare ruse”„Republica Moldova a moștenit câteva întreprinderi ce făceau parte din complexul industrial militar sovietic, producând de la sisteme acustice pentru submarine militare (Răut), la componente electronice (Mezon, Sigma) sau elemente pentru motoarele avioanelor militare și civile (ASPA, Topaz, Pribor).

Majoritatea acestora au supraviețuit cu greu tranziției, altele și-au schimbat profilul şi doar câteva mai funcționează și își continuă activitatea, inclusiv ca parte a unor corporații de stat din Rusia. Unele continuă să producă așa-numitele mărfuri strategice sau cu dublă destinație, adică inclusiv mărfuri cu destinație civilă, dar care pot fi folosite și în scopuri militare și paramilitare”. Detalii AICI

Președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, i-a solicitat premierului Dorin Recean, încă de la instalarea în funcție, să dispună efectuarea unor controale riguroase la uzinelor militare din dreapta și stânga Nistrului, unde s-ar produce componente militare pentru forțele armate rusești.

„La Tighina, Chișinău și Orhei există patru întreprinderi militare rusești, care sunt conectate în acest moment la sistemul de război rus. La aceste uzine se produc componente și subcomponente pentru muniții, rachete și avioane, în pofida faptului că R. Moldova pretinde că este un stat neutru. Aceste activități nu fac decât să asigure statului agresor armele cu care este distrusă Ucraina, armele cu care sunt uciși civilii din Ucraina”, preciza Igor Munteanu.

Anterior, Munteanu spunea că cele patru uzine militare rusești – „Topaz” din Chișinău, „Aspa” din Orhei, „Bendeski mașino-stroitelinîi zavod” și „Pribor” de la Tighina produc componente pentru rachete rusești S-22, S-59, iar unele proiectează mașini speciale pentru prelucrarea paletelor pentru motoare de avioane și compresoare, stații de preparare a electroliților, generatoare de impuls, sisteme de control automate, piese de precizie, prelucrarea metalelor, propulsoare electrice etc. „Uzina „Aspa” din Orhei a produs până nu demult piese pentru concernul militar rusesc „Krasnîi okteabri”, care e lider mondial la motoare pentru avioane de vânătoare MIG”, mai spunea liderul CUB.

"Podul" este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.

Dacă v-a plăcut articolul vă invităm să vă alăturați cu un like comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook Podul.

Acest articol este proprietatea Podul.ro și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a continutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.