Atunci când vorbim despre jocurile pe care partidul AUR le face în favoarea statului terorist Rusia, trebuie să scoatem în relief, printre altele, modul în care reprezentanții auriști se raportează la idealul Unirii Republicii Moldova cu România. Acum, un reprezentant din conducerea AUR insinuează nici mai mult, nici mai puțin că România ar trebui să invadeze militar Republica Moldova pentru a o anexa.

Toate acțiunile AUR au avut menirea de a-i speria pe cetățenii Republicii Moldova de direcția revenirii la patria-mamă. Înainte de a trece la subiectul de actualitate ce se încadrează în acest registru, merită să reamintim cum președintele AUR George Simion, din funcția de deputat al Parlamentului României, a forțat în martie 2021 intrarea în Republica Moldova, deși cunoștea faptul că avea interdicție de a intra pe teritoriul acestui stat. 

Vedeți video:

Cristian Hrițuc, consultant politic și fost consilier prezidențial, explica la acea vreme cum discreditează George Simion unionismul:

- "De-a lungul anilor, Simion a pozat în R. Moldova în marele unionist. A făcut acțiuni de stradă, a făcut mitinguri. Toate erau însă în momente delicate, când starea socială era explozivă, iar acțiunile lui provocatoare nu ajutau în niciun caz ideea unionistă și nici statul moldovean. De aceea, a fost la un moment dat declarat și persona non grata".

- "Simion și-a chemat astăzi și niște parlamentari în vamă, să îl sprijine.

Contextul în Moldova, acum când liderul Aur face acest joc este următorul:

-criză guvernamentală. R Moldova nu are guvern funcțional.  

-criză politică.  Maia Sandu vrea alegeri anticipate, Majoritatea parlamentară Psrm-Shor se opune.

-criza pandemiei e la apogeu. Situația e mult mai gravă ca în România, nu există resursele necesare în sistemul medical pentru a face față.  

-există un nou conflict: Președinția recomandă lockdown, majoritatea parlamentară  se opune.

-forțele unioniste sunt în continuare sub pragul electoral, la cel mai mic scor din istorie.

Ce vrea Simion?  

O preluare a curentului unionist din R. Moldova. O campanie de imagine pentru România, să țină reflectorul pe partidul său după ce Șoșoacă a plecat.

În momentul în care a fost declarat indezirabil pe teritoriul moldovean și escortat la granița, Simion a jucat și un teatru de zile mari. A postat pe facebook un material filmat în care a spus că a fost bătut de polițiștii moldoveni. Poliția România a dat un punct de vedere atunci prin care a afirmat ca liderul Aur nu a cerut îngrijiri medicale și nici nu a făcut vreo plângere.

Urmărind «specificul» acțiunilor lui Simion, putem observa că după «proteste» urmează etapa victimizării, când acesta se plânge că este agresat. Așa a fost și în R Moldova, la București, când a provocat jandarmii, dar și în cazul cimitirului maghiar. Sper că acum să se rezume doar la proteste și să ne scutească de episodul «bătăii»".

În prezent, extremistul Cezar Victor Năstase, despre care amintim că încropea liste de personalități din România ce trebuie executate, face o paralelă între mobilizarea militară a Israelului împotriva grupării teroriste Hamas și abordarea pe care ar trebui să o aibă România cu privire la Republica Moldova. 

CITIȚI ȘI: PERICOLUL EXTREMIST: Un membru AUR publică lista „trădătorilor de patrie” și cere executarea lor

Faptul că un reprezentant al conducerii AUR Ilfov vorbește despre unionism în contextul unei operațiuni militare nu poate decât să-i sperie pe cetățenii Republicii Moldova de revenirea la patria-mamă.

Astfel, AUR nu face decât să alimenteze mitul sovietic al "jandarmului român". Despre mitul în cauză a vorbit criticul și istoricul literar Răzvan Voncu într-un editorial publicat pe Adevărul în luna iunie 2015: "Anul acesta se împlinesc 60 de ani de la apariţia romanului Moromeţii, al celui mai mare prozator român postbelic, Marin Preda. Sunt convins că aniversarea acestei capodopere va genera numeroase dezbateri şi comentarii. Unul dintre aceste comentarii, însă, interesează în mod special Basarabia, prin prisma demolării unui mit, pe care romanul o operează.

Este vorba despre mitul sovietic, al «jandarmului român care-l pălmuieşte pe bietul ţăran moldovean». Unul dintre miturile fondatoare ale «moldovenismului» şi ale antiromânismului deşănţat dintre 1944-1991, mit drag şi astăzi adepţilor ideii că basarabenii nu sunt români, iar limba «moldovenească» nu este limba română, pur şi simplu.

Acest mit mincinos, menit să susţină deznaţionalizarea românilor basarabeni, este prezent atât în operele propagandiştilor regimului sovietic, cât şi în unele dintre cele ale scriitorilor de valoare, care au contribuit la păstrarea, cât de cât, a limbii şi culturii române între Prut şi Nistru. Cazul cel mai flagrant, dintre marii scriitori români din Basarabia care au introdus (pe uşa din dos) mitul «jandarmului român care-l pălmuieşte pe ţăranul moldovean», este cel al lui Ion Druţă.

Din păcate pentru propaganda «moldovenistă», cel care citeşte Moromeţii, volumul I, află că jandarmul român îl pălmuieşte şi pe ţăranul din Teleorman. Pe Ţugurlan, mai exact. Şi îl pălmuieşte, deşi este şi el, jandarmul, tot ţăran din Teleorman. Palma jandarmului, regretabilă ca gest, nu are niciun substrat etnic sau politic. Ea e doar expresia – regretabilă, repet – a comportamentului brutal al forţelor de ordine, într-o Românie interbelică încă insuficient europenizată.

Dar Moromeţii ne mai spune ceva despre palma jandarmului. Căci jandarmul îi spune lui Ţugurlan: dacă, în loc să mă baţi, să-mi iei şapca şi arma, veneai cuminte la post, îţi mai dădeam două palme şi muşamalizam tot. Aşa, trebuie să faci închisoare. Iar Ţugurlan a făcut câteva luni de închisoare, pentru ultraj, după care s-a întors acasă ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic.

Jandarmul român nu l-a trimis, deci, pe Ţugurlan în Siberia, cu toată familia, pentru douăzeci de ani. Asta e diferenţa, despre care nici măcar marele Druţă nu suflă un cuvânt...".