La 1 noiembrie 2023 a fost inaugurată expoziția stradală dedicată Seniorului Corneliu Coposu, cel mai curat politician al României de după 1990, care a petrecut 17 ani din viață în temnițele cumplite ale odiosului regim comunist. Expoziția este intitulată „Corneliu Coposu, o viață întreagă pentru principii și valori” și cuprinde imagini cu viața marelui politician român, un adevărat exemplu și model de urmat pentru generațiile tinere de pretutindeni.
Expoziția este amplasată pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989, nr.121 A, Chişinău) și va putea fi vizitată în perioada 1-30 noiembrie 2023, fiind parte integrantă a evenimentelor celei de-a VI-a ediții a Galei Corneliu Coposu, care se va desfășura la Chișinău în zilele de 10-11 noiembrie 2023. La aceste evenimente va participa domnul Ion-Andrei Gherasim, președintele executiv al Fundației ”Corneliu Coposu”, organizatorul acestei Gale.
Corneliu Coposu a fost arestat în 1947, în urma unei înscenări. Apoi, a fost arestată și soția sa. Corneliu Coposu a fost ținut în detenție fără să fie judecat, până în 1956, când a fost condamnat la închisoare pe viață. Însă a fost eliberat în 1962 și trimis doi ani în domiciliu obligatoriu în Bărăgan. La arestare, el cântărea 114 kilograme, iar la eliberare mai cântărea doar 51 de kilograme. În lunga perioadă de izolare, uitase să mai vorbească. După eliberare, a trăit o nouă dramă: soția sa s-a stins din viață. Comuniștii i-au propus să colaboreze cu ei, în schimbul reabilitării, dar Corneliu Coposu a refuzat.A reorganizat PNȚ în clandestinitate și l-a afiliat în 1987, în ilegalitate, Internaționalei Creștin-Democrate. Până în 1989, a fost supravegheat permanent de Securitate. După căderea comunismului, el a reînregistrat oficial PNȚCD, partid care a devenit nucleul opoziției la puterea acaparată de foștii comuniști regrupați în FSN. A fost agresat de mineri și a devenit ținta urii neocomuniștilor. Corneliu Coposu a coagulat Opoziția sub forma Convenției Democratice. A murit în 1995, cu un an înainte de victoria Opoziției. Corneliu Coposu avea trei obiective: integrarea României în Uniunea Europeană, aderarea la NATO și restaurarea monarhiei.
Evenimentele dedicate personalității marelui om politic Corneliu Coposu vor continua, la Chișinău, pe 10 noiembrie 2023 cu o dezbatere despre istorie, memorie și valori comune la Universitatea Pedagogică de Stat 'Ion Creangă' (ora 11:30) și o lansare de carte la Librăria Cărturești din incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei (ora 17:00).
În ziua de 11 noiembrie 2023 va fi o prezentare a proiectului Complexului muzeal în aer liber în memoria victimelor represiunilor politice (ora 10:00, Mereni) și Gala Corneliu Coposu la Sala cu Orgă din Chișinău (ora 18:30).
Ediția de anul acesta îi are ca invitați speciali pe scriitoarea Ana Blandiana și pianistul Cătălin Răducanu.
Podul.ro a scris, la scurt timp după invazia rusească din Ucraina, cât de limpede și lucid percepea Seniorul tendințele expansioniste ale Rusiei.
Seniorul spunea chiar „să ne ferească Dumnezeu de o încercare reușită de penetrare rusească cu drapelul panslavismului sau a panortodoxiei”, lucru care avea însă să se întâmple, într-o oarecare măsură, trei decenii mai târziu când o apropiere de Rusia e văzută cu ochi buni și chiar promovată de mulți eurosceptici din România.
Corneliu Coposu (20 mai 1914 - 11 noiembrie 1995, președinte al PNȚCD între 1990-1995), într-un inteviu acordat la începutul anilor 1990: „De când există în proxima vecinătate, Rusia, fie că a fost Rusie țaristă, fie că a fost ortodoxă, pravoslavnică, a reprezentat pentru noi același pericol. N-a renunțat niciodată la imperialismul agrar caracteristic, în urma testamentului lui Petru cel Mare. Sigur, metodele de subjugare a popoarelor care îi stau în drumul expansiunii spre mările calde, spre Bosfor… N-avem niciun interes să promovăm (o apropiere) nici măcar pe linia unui curent pravoslavnic imperialismul rusesc… Ideea noastră de integrare a concepției de morală creștină în partidele europene nu are nicio contingență cu ideile manifestate sau ascunse ale imperialismului rusesc. Rusia, după opinia mea, fie că a fost vorba de o guvernare țaristă, de una comunistă sau de una, ca acum, să-i zicem revoluționară, n-a renunțat la aceleași idei de expansiune agrară și de penetrare în Europa. Să ne ferească Dumnezeu de o încercare reușită de penetrare rusească cu drapelul panslavismului sau al panortodoxiei”.
Video mai jos, de la minutul 7:
