Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află marţi la Kiev, pentru a discuta cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski şi cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, următorii paşi în ceea ce priveşte aderarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Alte teme abordate de cei trei înalţi oficiali sunt sporirea securităţii regionale şi sprijinul continuu al UE pentru reforme şi dezvoltare în Republica Moldova şi Ucraina.

Lidera de la Chișinău și-a început vizita în compania președintelui Zelenski și a soției acestuia, Olena, alături de care s-a deplasat la crucea de pe Aleea Eroilor din Kiev pentru a omagia eroii Revoluției Demnității de la debutul căreia se împlinesc, la 21 noiembrie, zece ani. Cei trei au depus candele și s-au recules.

„Astăzi sunt la Kyiv pentru a marca 10 ani de la începutul mișcării ucrainene de protest Euromaidan, un moment determinant pentru drumul european al Ucrainei. Împreună cu Președintele Volodymyr Zelenskyy și soția sa, Olena Zelenska, i-am onorat pe toți cei care au susținut libertatea și pe cei care au făcut sacrificiul suprem. Fie veşnică amintirea lor”, a scris Maia Sandu pe pagina sa oficială de Facebook.

Cunoscute generic sub numele de Revoluția Demnității, demonstrațiile antiguvernamentale din capitala ucraineană au început pe 21 noiembrie 2013, după ce președintele pro-rus Viktor Ianukovici a respins semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană în favoarea unor legături mai strânse cu Rusia, contrar celor primise în campania electorală. 

În mare parte pașnice, mitingurile au degenerat în violențe după ce Ianukovici a impus adoptarea unei legi radicale anti-protest.

Potrivit Institutului ucrainean de Comemorare Națională, în urma manifestațiilor, au fost înregistrate 107 victime, iar evenimentele respective au dus la schimbări profunde, consolidând identitatea ucraineană la un nivel fără precedent în cei 32 de ani de independență.

Totuși, ucrainenii au trebuit să plătească scump pentru toate astea, declară Dmitro Riznîcenko, participant la Revoluția Demnității, citat de moldova1.md.

„Să trăiești sub Viktor Ianukovici în Ucraina a fost umilitor. Nimănui nu-i păsa de oameni. Autoritățile nu-și ascundeau natura criminală, complet pro-rusă. Voiam să ne recăpătăm demnitatea, ne-am dorit liberate. Am vrut ca vocea noastră să fie auzită și era evident că, datorită alegerilor, sau a anumitor instrumente legale care mai erau încă disponibile, nu mai puteai face nimic, pentru că am încercat mai mult de un an, așa că nu am avut altă soluție decât să punem mâna pe pietre. Nu-mi amintesc cum am plecat din Piață. Am sentimentul că am rămas acolo. După ce am auzit împușcături, asta îmi amintesc. Aici îi conduc pe foștii mei prieteni, arătându-le că am învins. Aici sunt cu soția mea, iar aici poliția fuge. Îmi amintesc, morții zac sub pături lângă Poșta Centrală”, rememorează evenimentele de acum un deceniu Dmitro Riznîcenko.

Un an mai târziu, când Rusia a atacat Ucraina și a anexat ilegal peninsula Crimeea, Dmitro s-a oferit voluntar să lupte în est și a fost rănit în orașul Ilovaisk.

„Toate acestea au costat foarte mult și a fost foarte greu să le depășesc. De fapt, și-au lăsat amprenta și până în prezent, dar nu am niciun regret. Dacă există vreun rost în a-ți dedica viața pentru ceva, atunci de ce nu în felul acesta?”, spune Dmitro Riznîcenko.

După proteste, Ucraina s-a apropiat de Uniunea Europeană, de Statele Unite și de Vest - un proces pe care președintele rus Vladimir Putin a încercat să-l împiedice în momentul când a ordonat invazia Ucrainei din 24 februarie 2022.