Aflat sâmbătă în vizită la Chișinău, liderul delegației eurodeputaților români din cadrul PPE, Rareș Bogdan, a declarat că "Republica Moldova se poate reuni cu România în Uniunea Europeană", ceea ce, în viziunea lui, se va întâmpla mult mai curând "decât consideră cei pesimiști sau cei care urăsc parcursul european al Moldovei". 

Susținând un discurs în fața primarilor din Republica Moldova care s-au înscris în PNL, Rareș Bogdan a trecut în revistă totodată câteva momente în care partidul său a acordat un sprijin semnificativ Chișinăului. 

"Întreaga delegație a PNL, prezentă la Strasbourg și Bruxelles, condusă de către subsemnatul, a trebuit să bată cu pumnul în masă și să convingă cea mai puternică familie europeană, Partidul Popular European, (...) că ajutorul financiar pentru Republica Moldova nu trebuie să vină doar de la București, ci trebuie să vină dintr-un spirit european veritabil de la Bruxelles", a punctat, printre altele, eurodeputatul PNL. 

De asemenea, Rareș Bogdan a vorbit despre lipsurile clasei politice de la București de după 1989, mai exact lipsa de curaj și inspirație de a alege același președinte "dincolo și dincoace de Prut" pentru întemeierea Unirii sau, mai bine zis, a Reunirii. 

Nu în cele din urmă, Rareș Bogdan le-a transmis primarilor din Republica Moldova înscriși în PNL că pot contribui ca România să-și recapete forța din anii 1930, atunci când "60 de mii de austrieci lucrau în Bucovina, Banat și Transilvania", afirmație prin care a trimis astfel noi săgeți către Guvernul de la Viena pe fondul neacceptării țării noastre în Spațiul Schengen. 

Redăm discursul susținut de europarlamentarul PNL: 

"Urmărim cu foarte mare atenție și încercăm să sprijinim tot ceea ce înseamnă parcursul european al Republicii Moldova. 4 ani și jumătate la Bruxelles și la Strasbourg au însemnat poate cele mai serioase provocări pentru ca Moldova să ajungă în situația de țară candidată, să înceapă negocierile de aderare într-un ritm mult mai alert decât orice alt stat. Iar eu, cu Maia Sandu și Igor Grosu de față, le-am transmis, la Strasbourg, Ursulei von der Leyen, comisarilor europeni, lui Charles Michel, președintei Parlamentului European, doamna Metsola, respectiv celor 705 de europarlamentari, că mi-aș dori enorm ca al 28-lea stat, cel care să înlocuiască Regatul Marii Britanii, care a ales să plece din Europa comună, să fie Republica Moldova. Europa are nevoie de Republica Moldova, iar Republica Moldova se poate reuni cu România în Uniunea Europeană și cred că astfel va fi mult mai curând decât consideră cei pesimiști sau cei care urăsc parcursul european al Moldovei.

În vremea mandatului de premier al președintelui PNL, Nicolae Ciucă, au fost câteva momente despre care se poate vorbi, dar și multe altele despre care vor scrie doar cărțile de istorie, respectiv când se vor desecretiza documente, adică peste 50-100 de ani. Dar despre cele despre care se poate vorbi, o voi face pentru că spun foarte multe și cred că ar trebui repetate și de dumneavoastră ca să înțeleagă toți basarabenii ce înseamnă un premier și un Guvern la București care să înțeleagă nevoie Republicii Moldova și ale cetățenilor. Au fost momentele critice pe care le cunoașteți, în care aici se punea problema sistării furnizării gazelor, aruncării în aer a prețului gazului furnizat către Moldova. A mai fost momentul acelei pene de curent totale, acel blackout la orele 3 dimineața, și practic întregul sistem național de electricitate al Republicii Moldova a fost decuplat pentru 8 minute, inclusiv incubatoarele de copii. Astea au fost două momente. A mai fost momentul în care România a trebuit să umble la rezerva națională de păcură sau să achiziționeze păcură din rezervele strategice sau să ia de la companii multinaționale prezente în România pentru nevoile dumneavoastră. Au fost momente în care Moldova avea nevoie de bani sau momente în care trebuia trecut într-un ritm mult mai alert și mai direct pe magistrala de furnizare de gaze din România spre Republica Moldova, una care a trenat mult prea mult. Astea sunt doar câteva momente în care premierul României, Nicolae Ciucă, a ales să gândească cu sufletul, cu mintea unui român, pentru români, indiferent unde s-ar afla acești români. 

De asemenea, întreaga delegație a PNL, prezentă la Strasbourg și Bruxelles, condusă de către subsemnatul, a trebuit să bată cu pumnul în masă și să convingă cea mai puternică familie europeană, formată din 183 de eurodeputați din 705, Partidul Popular European, din care face parte Partidul Național Liberal, că ajutorul financiar pentru Republica Moldova nu trebuie să vină doar de la București, ci trebuie să vină dintr-un spirit european veritabil de la Bruxelles. Și acest ajutor nu a fost niciodată, în niciun an din acești ultimi 5 ani, sub 150-180-220 de milioane de euro pe an. Iar acest ajutor a venit și din România. Atunci când România achiziționa materiale necesare în pandemie, fie că era vorba de măști, de vaccinuri și de multe altele necesare atunci, niciodată România nu a făcut-o doar pentru ea, ci a făcut-o și pentru românii trăitori dincolo de Prut, adică pentru Moldova. 

Poate că de-a lungul istoriei am greșit, poate că de-a lungul istoriei a lipsit curajul sau, dacă e să ascult fără să pot vorbi în public despre ceea ce am auzit azi-dimineață de la unul dintre deputații din Primul Parlament, poate unii politicieni de la București nu au înțeles întotdeauna ce ar putea face, începând din 1990 până astăzi, pentru Moldova. Cei de atunci nu au avut mintea la ei pentru a face ceea ce au făcut Kogălniceanu sau Cuza, când au optat într-un moment de geniu al poporului român să aleagă un domn atât în Moldova, cât și în Valahia. Cine ne-ar fi putut opri pe noi vreodată să alegem un domn, un președinte dincolo și dincoace de Prut, adică același? Nimeni, niciodată! Însă a lipsit curajul politicienilor, a lipsit poate contextul internațional explicat suficient de bine. Au lipsit un Brătianu și o doamnă Brătianu care să-și pună la mezat averile pentru a face lobby la Paris, la Londra, la Viena, la Berlin pentru România Mare, pentru că niciodată Unirea, Marea Unire nu ar fi fost desăvârșită fără recunoașterea internațională, iar recunoașterea internațională a constat în tratatele de după Unire ce au fost recunoscute printr-o campanie, căreia în prezent i s-ar spune o campanie de lobby, o campanie de PR uluitoare, dusă pe banii dați de o bancă și garantați de averea primită la căsătorie de către doamna Brătianu. Eu sunt foarte mândru când merg la microfonul Parlamentului European și spun că fac parte din cel mai vechi partid din Europa comună. Atunci când era Marea Britanie în UE, noi eram pe locul 2, pentru că Partidul Conservator britanic este mai vechi cu 22 de ani decât noi. Acum, însă, din toate partidele celor 27 de state, cel mai cu blazon partid al Europei comune este PNL! Și istoria PNL e cumva cea care înseamnă istoria României moderne. Fără PNL nu s-ar fi desăvârșit nimic în România modernă, de la Independență încoace. Iar astăzi putem gândi, putem spera, putem visa la ceea ce va urma. 

Eu vă mulțumesc că aveți încredere în PNL, că ați venit într-un număr atât de mare în această zi, aici. Mă bucur că primarii prezenți în sală, 74 la număr, au ales să se alăture celor 1268 de primari liberali de dincolo de Prut. Avem nevoie de dumneavoastră, aveți nevoie de noi. Împreună putem fi acea forță care să ducă România acolo unde a fost în anii '30, când 60 de mii de austrieci lucrau în Bucovina, Banat și Transilvania, iar astăzi 240 de mii de români lucrează în țara cu capitala la Viena. Eu aștept momentul în care cei 1 milion de basarabeni și cei 6 milioane de români, deci 7 milioane de români, se vor întoarce în mare parte acasă și mai aștept momentul în care vreo 200 de mii de austrieci, 200 de mii de italieni, niscaiva francezi, portughezi, greci și spanioli vor veni să lucreze în șantierele și ogoarele României și Moldovei. Trăiască România Mare!".  

Vedeți video: