Susținând o prelegere în fața studenților Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București, politologul Radu Carp, profesor al instituției de învățământ menționate, a explicat, printr-o serie de exemple concrete, modul în care propaganda rusă a vizat divizarea societății din Republica Moldova, dar și subminarea relațiilor dintre societatea românească și cea așa-zisă moldovenească. 

În discuția purtată cu fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, politologul Radu Carp a precizat că în cazul cetățenilor din regiunea separatistă transnistreană, propaganda rusă le-a transmis sistematic că, datorită Moscovei, nivelul de trai în zona lor ar fi mai ridicat decât în restul Republicii Moldova, respectiv Chișinău.

În ceea ce privește România, propaganda rusă le-a transmis constant tuturor cetățenilor Republicii Moldova narative menite să discrediteze țara-mamă, iar o țintă specială a Kremlinului a fost, de pildă, regiunea Moldova. 

Date fiind acestea, politologul a oferit și o soluție de contracarare a propagandei ruse în cauză: un program de tipul Erasmus prin care cetățenii din R. Moldova să poată să viziteze diferite obiective din România cu un preț subvenționat. 

Redăm cele spuse de Radu Carp pe parcursul conferinței "Transnistria - de la conflictul înghețat la războiul hibrid", eveniment organizat pe 14 martie de think tankul studențesc Security Studies and World Politics (SSWP) în parteneriat cu Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București (FSPUB):

Radu Carp: Legat de propaganda rusă, atunci când am lucrat la Administrația Prezidențială pe proiecte speciale de politică externă, referitoare inclusiv la Transnistria, era un ambasador delegat cu însărcinări speciale din partea Moscovei care mi-a spus un lucru șocant la care noi nu am avut răspuns pe moment. Spunea în felul următor: «De ce vă preocupă problema Transnistriei câtă vreme cetățenii de acolo o duc mult mai bine decât cei de la Chișinău?». Iar respectivul ambasador a oferit tot felul de date economice care arătau salariul mediu, pensia medie în Transnistria. Între timp s-au mai schimbat lucrurile. La acea vreme pensiile erau plătite direct de la Moscova tuturor pensionarilor. Și a mai spus că este o problemă strict economică și că atâta vreme cât Chișinăul nu va încerca să ridice nivelul de trai, Moldova e privită ca o chestiune care nu prezintă interes și în schimb Rusia care se află în expansiune economică este normal să capteze interesul transnistrenilor. Sigur, între timp lucrurile s-au schimbat, dar vreau să vă spun că acesta a fost limbajul multă vreme, decenii la rând, la Moscova și anume că R. Moldova e înapoiată, iar transnistrenii o duc excepțional și doresc apropierea de Moscova din motive naturale. Între timp, lucrurile s-au schimbat și sunt mai complicate, existând de pildă oameni de afaceri cu investiții din Ucraina, respectiv multe persoane cu triplă cetățenie. 

Anatol Șalaru: Ați vorbit despre propaganda rusă, care încerca să discrediteze Moldova. Trebuie spus că același lucru îl făcea și în ceea ce privește România. Folosea exact aceeași retorică: «Sunt înapoiați, sunt cei mai săraci din Europa, sunt slugile Europei». 

Radu Carp: Soția mea din Republica Moldova, când a venit la București prima dată, în 2010, m-a întrebat: «Ce să-mi iau ca să nu mă omoare câinii pe stradă? Cum să mă protejez?». E de menționat că în Republica Moldova, la acea vreme, nu prea aveau posturi românești. Era doar Pro TV. Și i-am răspuns: «A fost cândva o problemă, dar s-a rezolvat». Ea era parțial șocată că nu erau acei câini, întrucât România fusese prezentată astfel: «O țară a nimănui, prăfuită, cu câini pe stradă care te omoară». Și-a dat seama că nu e adevărat, după care a zis: «Chiar și cu propaganda asta, noi știam că Bucureștiul e un oraș mare, deci nu are cum să fie astfel, doar cu câini pe stradă». Ceea ce a șocat-o foarte tare a fost atunci când am mers la Iași. Când am mers la Iași prima dată, soția mea a amuțit. Și am întrebat-o ce s-a întâmplat. Și răspunde: «E Moldova, dar uite că Iașul arată bine, este european». Propaganda rusă a insistat foarte mult pe această idee, pe faptul că Moldova este doar Moldova de acolo și că Moldova românească e un fel de pustietate. Ulterior am discutat cu foarte multe persoane din Republica Moldova și spuneau aceeași chestiune, că atunci când aveau primul contact cu Bucureștiul, cu Timișoara, ziceau «Ok, înseamnă că ăștia ne-au mințit cu propaganda». Însă adevărata revelație era faptul că nu există doar Republica Moldova, ci că inclusiv Moldova noastră nu arată totuși ca după război. Așadar, propaganda rusă a lucrat în subconștient vreme de ani de zile. În acest context, eu am mai zis următoarea chestiune. De ce nu se face un program prin care cei din Moldova să poată să viziteze diferite obiective din România cu un preț subvenționat? Să știți că unificarea Europei, când a fost în anii '50, așa s-a făcut: tineri din Franța care au putut să meargă în Germania și invers. Așa s-a născut programul Erasmus. Au avut posibilitatea să vadă care este situația la fața locului, întrucât, în mod similar, exista imaginea că unii sunt fasciști și că ceilalți din Franța sunt niște burghezi care mănâncă doar camembert.